Nu magnitudinea a ucis. De ce au fost atât de devastatoare cutremurele din Venezuela

Cele două cutremure din 24 iunie din Venezuela au fost printre cele mai devastatoare din ultima perioadă. Au provocat moartea a cel puțin 235 de persoane, din cauza magnitudinii și a clădirilor neadaptate riscului seismic.

Primul seism a avut o magnitudine de 7,2. La mai puțin de un minut distanță, a fost urmat de un al doilea cutremur, cu magnitudinea de 7,5. Apropierea celor două evenimente a amplificat efectele, iar clădirile deja avariate de primul cutremur s-au prăbușit ulterior, conform Il Post.

De ce este nordul Venezuelei o zonă cu risc ridicat

Partea de nord a Venezuelei este una dintre cele mai seismice zone din Caraibe. Acolo se întâlnesc două blocuri uriașe ale scoarței terestre, placa caraibiană și cea sud-americană, aflate într-o mișcare lentă și continuă.

Tensiunea nu se concentrează într-o singură fractură, ci într-o rețea mai vastă de falii. Cea mai importantă este sistemul Boconó-San Sebastián-El Pilar, lung de aproximativ 1.300 de kilometri.

Cele două plăci se deplasează una lângă cealaltă cu aproximativ un centimetru pe an. Este o deplasare extrem de lentă, dar suficientă pentru a acumula, în timp, cantități enorme de energie.

Când acumularea depășește capacitatea rocilor de a rezista, acestea cedează brusc de-a lungul faliei. Cele două cutremure au avut loc chiar de-a lungul faliei San Sebastián, una dintre cele mai importante din întregul sistem.

Ruptura s-a produs la o adâncime de 10-20 de kilometri, fiind relativ superficială. Acest lucru a influențat capacitatea cutremurelor de a provoca pagube, iar cele două părți ale faliei au alunecat orizontal una față de cealaltă.

O falie cunoscută de secole

Falia activată este foarte bine cunoscută de seismologi, făcând parte din sistemul care provoacă, de secole, cutremure puternice. Au fost înregistrate cutremure devastatoare în 1641, 1812, 1900 și, mai recent, în 1967.

Succesiunea rapidă a două cutremure de mare magnitudine este unul dintre aspectele cele mai deosebite ale acestui caz. Specialiștii vorbesc adesea, în astfel de situații, despre o secvență seismică rapidă sau despre o „dublă”. Analizele datelor seismice sunt încă în curs, fiind nevoie de timp pentru a confirma exact ce s-a întâmplat.

Ce a transformat cutremurul într-o tragedie

Magnitudinea și secvența nu sunt singurele elemente care determină pagubele. Modul în care sunt construite clădirile și vechimea acestora sunt factori la fel de importanți.

Majoritatea clădirilor din Caracas și La Guaira nu respectă criteriile moderne de protecție antiseismică. Aceasta înseamnă că pot apărea prăbușiri și la cutremure mai puțin puternice, care altfel nu ar provoca probleme.

Se estimează că aproximativ 80% din populația venezueleană locuiește în apropierea celor mai periculoase falii. Clădirile din sectorul locativ social sunt construite foarte aproape unele de altele, ceea ce sporește riscul unui efect „domino” al prăbușirilor.

Venezuela se confruntă de ani de zile cu probleme economice grave, care au afectat întreținerea infrastructurii. Cutremurele au avariat rețelele electrice și conductele de gaz, provocând incendii care au complicat operațiunile de salvare. În unele cazuri, a fost imposibilă ajungerea la persoanele rănite aflate sub dărâmături.

Cum reduce Japonia riscul în cazuri similare

Cutremurul este un fenomen natural inevitabil, dar amploarea efectelor depinde mult de alegerile umane. Cutremurele de magnitudine 7 sunt periculoase, dar o pregătire adecvată poate reduce riscul efectelor devastatoare.

În Japonia, cutremure de magnitudine comparabilă provoacă rareori pagube foarte grave. A face comparații doar pe baza magnitudinii poate fi înșelător, din cauza numeroaselor variabile de context.

Abordarea japoneză este preventivă, cu norme stricte de construcție, actualizate frecvent pe baza datelor seismice. Țara se bazează și pe o rețea extinsă de monitorizare în timp real, conectată la un sistem de alertă eficient.