Paradoxul longevității. Țara mică care întrece SUA la sănătate

Costa Rica are o speranţă de viaţă cu 2-3 ani mai mare decât SUA şi o rată a mortalităţii prin cancer cu 40% mai mică, deşi PIB-ul american este de 300 de ori mai mare.

Speranţa de viaţă în Costa Rica era de 78,6 ani în 2021, comparativ cu 76,4 ani în SUA. De cancer mor anual 75,3 persoane la 100.000 în Costa Rica, faţă de aproape dublul acestei cifre în America – 145,4 la 100.000, potrivit Yahoo News.

Dr. Otis Brawley de la Johns Hopkins se declară „obsedat” de Costa Rica după ce a observat aceste diferenţe spectaculoase. Alături de Edward Ruiz-Narvaez de la Universitatea din Michigan, care a crescut în Costa Rica, a identificat patru factori cheie care explică această performanţă.

Primul e rata scăzută de fumat. Costa Rica a fost oarecum ocolită de companiile de tutun în anii 1950-60, care o considerau o piaţă prea mică pentru a fi profitabilă. Când au ajuns în sfârşit acolo în anii ’90, ţara a adoptat rapid reglementări stricte împotriva tutunului.

Al doilea factor e dieta tradiţională, bazată pe alimente integrale: fasole, orez, fructe şi legume proaspete. Un studiu pe aproape 3.000 de costaricani peste 60 de ani a arătat că cei care consumă regulat dieta tradiţională au o rată a mortalităţii cu 18% mai mică. În schimb, alimentele procesate, omniprezente în dieta americană, devin tot mai răspândite în Costa Rica – şi odată cu ele creşte şi incidenţa cancerului colorectal.

Al treilea element e activitatea fizică naturală. Costaricanii merg mult pe jos şi folosesc bicicleta, integrând mişcarea în activităţile zilnice în loc să depindă de maşini. Însă urbanizarea schimbă şi acest aspect.

În sfârşit, legăturile sociale puternice joacă un rol crucial. Familiile cu trei generaţii sub acelaşi acoperiş, mesele comune şi frecventarea bisericii contribuie la longevitate. Cercetările arată că cei din Costa Rica cu legături sociale puternice au o rată a mortalităţii cu 30% mai mică.

Paradoxul e că prosperitatea economică poate dăuna sănătăţii: odată cu creşterea veniturilor apar obiceiuri nesănătoase – mai puţină mişcare, mai multe maşini şi alimente procesate.