Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, pe primul loc în preferinţele cetăţenilor moldoveni înaintea alegerilor parlamentare

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) se menţine pe primul loc cu o săptămână înaintea alegerilor legislative din 30 noiembrie, potrivit unui sondaj IMAS publicat sâmbătă, care arată totodată că, în ceea ce priveşte politica externă, cetăţenii moldoveni sunt indecişi între Rusia şi UE.

656 afişări
Imaginea articolului Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, pe primul loc în preferinţele cetăţenilor moldoveni înaintea alegerilor parlamentare

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, pe primul loc în preferinţele cetăţenilor moldoveni înaintea alegerilor parlamentare (Imagine: Daniel Mihailescu/ Mediafax Foto)

Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlament în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. PCRM ar obţine 19,6 la sută, fiind urmat de PLDM (liberal-democraţi) 17,2 la sută, PDM (democraţi) cu 14,2 la sută, Partidul Patria cu 8,7 la sută şi Partidul Liberal, cu 8,5 la sută. PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la sută, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor la 9,6 la sută.

Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie. PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL şi PSRM au înregistrat creşteri de peste două puncte procentuale.

"Din punctul meu de vedere, dacă e să comparăm Partidul Comuniştilor de acum cinci ani, când era foarte vizibil, foarte vocal şi foarte prezent, acum are o cu totul altă campanie şi cred că asta face ca ei să piardă. Dacă vă aduceţi aminte, pe timpul crizei politice ei aveau 39 la sută intenţie de vot netă, iar acum, după un an şi jumătate, sunt la 19 la sută. Procentele pierdute de PCRM s-au capitalizat la Partidul Patria, Partidul Socialiştilor, au migrat spre partide de alternativă", a declarat Doru Petruţi, director IMAS, într-o conferinţă de presă.

"Celelalte partide, liberal-democrat, democrat şi liberal, sigur că au trebuit să dea, în primul rând, explicaţii pentru propria prestaţie din campanie, dar resursele şi reţetele din campanie sunt foarte diferite. Vorbim de suport mediatic diferit, de resurse alocate în proporţii diferite, vorbim de capacitatea reţelelor de partid diferită", a adăugat Doru Petruţi.

În ceea ce priveşte încrederea în liderii politici, Iurie Leancă (40 la sută) şi Dorin Chirtoacă (38 la sută) sunt primii pe listă, fiind urmaţi de Marian Lupu (33 la sută), Igor Corman (31 la sută), Vlad Filat (28 la sută), Vladimir Voronin (28 la sută), Renato Usatîi (27 la sută) şi Mihai Ghimpu (20 la sută).

Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenţi au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.

Totodată, sondajul arată că cetăţenii moldoveni sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.

Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru şi 35 la sută împotrivă.

"Indicatorul ce ţine de intenţia de vot pentru Uniunea Europeană are o evoluţie foarte specifică pentru că de-a lungul vremii el a avut evoluţii şi sub 40 la sută, şi peste 40 la sută, şi a ţinut foarte mult legătura cu agenda politică şi agenda mesajelor principalilor politicieni. Este un indicator care tot timpul a trebuit alimentat şi a reuşit să urce la praguri de felul acesta pe timpul semnării Acordului de Asociere şi acum este întreţinut, cred, şi de comunicarea politică şi spoturi electorale", a explicat Doru Petruţi, directorul IMAS, într-o conferinţă de presă.

"Indicatorul pentru Uniunea Vamală ascunde foarte multă teamă, foarte multă frică. Oamenii nu vor să supere, de fapt, Federaţia Rusă, neştiind neapărat ce însemnă Uniunea Vamală. Reprezentările despre Uniunea Vamală sunt destul de vagi şi se asociază în general cu două-trei elemente: gaz, locuri de muncă, tot ce-au folosit partidele în comunicarea politică", a explicat directorul IMAS.

În ceea ce priveşte aderarea la NATO, 50 la sută din respondenţi sunt împotrivă şi 27 la sută pentru. Doru Petruţi a remarcat totuşi că numărul celor care se declară în favoarea aderării la NATO a crescut, probabil, datorită campaniei unor partide politice care promovează acest obiectiv.

Totodată, 50 la sută din moldoveni ar fi foarte îngrijoraţi dacă Rusia ar încerca să invadeze Republica Moldova, 21 la sută ar fi îngrijoraţi într-o oarecare măsură, iar 24 la sută nu ar fi îngrijoraţi deloc.

Sondajul a fost realizat în perioada 8-19 noiembrie, pe un eşantion de 1.128 de persoane cu vârste peste 18 ani, în 81 de localitaţi şi are o marjă de eroare de 3 la sută.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici