Procesul de extindere pune la încercare Uniunea Europeană, pe măsură ce tot mai multe state intenționează să adere

Direcția Generală pentru Extindere și Vecinătatea de Est (DG ENEST) a Comisiei Europene se confruntă cu o provocare din ce în ce mai mare în ceea ce privește capacitatea operațională, au declarat, pentru Euronews, trei surse care cunosc situația.

Presiunea survine pe fondul eforturilor intense de extindere ale Uniunii: în ultimele șase luni s-au încheiat mai multe capitole de negociere decât în ultimul deceniu.

Muntenegru avansează în procesul de aderare

Muntenegru, „liderul”, se află în prezent în faza de redactare a tratatului de aderare și își propune să devină cel de-al 28-lea stat membru al UE până în 2028.

Albania se află la mică distanță, sperând să înceapă lucrările la propriul tratat de aderare la începutul anului viitor.

Într-adevăr, finalizarea procesului de aderare cu Muntenegru, prin înființarea unui grup de lucru dedicat, a necesitat o realocare semnificativă a resurselor, în special a funcționarilor care se ocupă de țările din Balcanii de Vest care nu au înregistrat progrese recente.

„Nu doar țările candidate se confruntă cu dificultăți în a face față volumului masiv de muncă necesar”, a declarat un funcționar pentru Euronews, sub condiția anonimatului.

„Comisia și-a pierdut memoria instituțională și capacitatea dobândite în cadrul ultimei valuri de extindere”, a continuat sursa.

Puțini funcționari permanenți în departamentul european responsabil cu aderarea

Pentru a complica și mai mult lucrurile, DG ENEST, la fel ca multe alte departamente ale Comisiei, se bazează în mare măsură pe contracte temporare și are puțini funcționari permanenți. Acest lucru înseamnă că rata de fluctuație a personalului este ridicată și că există puțină experiență în finalizarea negocierilor, având în vedere că ultima țară care a aderat la Uniune a fost Croația, în 2013.

Alte puncte sensibile sunt Ucraina și Moldova, care au deschis două capitole de negociere în ultimele săptămâni. Din punct de vedere politic, există o presiune pentru deschiderea celor patru grupuri de negocieri rămase înainte de sfârșitul anului, deși Ungaria a insistat pentru o abordare mai graduală din motive politice interne.

Timpul, un element necesar

Conform metodologiei actuale de extindere, nicio țară nu a deschis vreodată simultan toate capitolele de negociere. Albania a avansat într-un ritm deosebit de rapid. Chiar și așa, Tirana a avut nevoie de mai mult de un an pentru a le deschide oficial toate clusterele de aderare.

Deși Comisia a continuat munca în timp ce solicitarea Kievului de aderare a fost suspendată de Guvernul Orbán, ambiția politică de a avansa pe mai multe capitole simultan, ar putea fi acum pusă la încercare de realitate de ambele părți.

La Bruxelles, oficialii recunosc că avansarea cu atât de multe țări simultan va necesita inevitabil o reordonare a priorităților în ceea ce privește resursele interne.

Kievul și Chișinăul își ating, de asemenea, limitele: nici Ucraina, nici Moldova nu au mai avut de gestionat până acum negocieri și integrare juridică de o asemenea complexitate.

Comisia nu este singura instituție a UE care își pierde controlul asupra procesului de extindere: Consiliul UE și statele membre se străduiesc, de asemenea, să-și consolideze capacitatea internă.