Răpitorii turiştilor din Egipt au exploatat punctele slabe ale sistemului de securitate

Răpirea celor 11 turişti europeni, în zona deşertică de la graniţa Egiptului cu Sudanul, denotă faptul că sistemul de securitate al Egiptului este vulnerabil în faţa infractorilor în zonele extreme, de deşert, aflate în apropiere de frontieră, şi conflictelor care au loc în Sudan.

"Atunci când eşti vecin cu un stat precum Sudanul (...) nu este nici o surpriză că ar putea exista un efect indirect", a spus Issandr el Amrani, analist pentru Egipt şi Africa de Nord în cadrul Grupului Internaţional de Criză.

"Din puţinele informaţii pe care le deţinem, acest mod de acţiune este diferit de tipul de agresiuni comise în anii '80 şi '90, în Egipt", a adăugat el.

Răpitorii au luat ostatice vineri 19 persoane - cinci italieni, cinci germani, o româncă şi opt egipteni -, aflate într-un safari în sud-vestul Egiptului, iar oficialii egipteni cred că ostaticii au fost transportaţi în Sudan.

Zona deşertică de unde au fost răpiţi turiştii reprezintă un punct vulnerabil pentru sistemul de securitate al Egiptului.

Regiunea este foarte puţin populată, prezenţa forţelor de securitate este redusă şi se află în imediata apropiere a zonelor de conflict din Darfur, din vestul Sudanului, şi în estul Ciadului.

Oficialii egipteni au lansat ipoteza potrivit căreia răpitorii ar putea fi originari din Sudan sau Ciad.

La rândul lor, oficialii sudanezi susţin că răpitorii sunt de origine egipteană. Operatorii de turism spun că nomazi din cele trei ţări acţionează în zonă şi sunt greu de deosebit.

Oficialii sudanezi au declarat că au localizat grupul de răpitori dar că nu intenţionează să declanşeze o operaţiune de salvare, pentru a nu periclita vieţile ostaticilor.

În pofida atacurilor militanţilor din ultimii ani, astfel de acţiuni comise de infractori sunt rare în zonele turistice din Egipt.

Însă organizatorii de excursii susţin că au loc jafuri în zonele deşertice, acolo unde prezenţa forţelor egiptene de securitate este redusă.

În timp ce această răpire nu indică o revenire a atacurilor militante asupra turiştilor de către islamiştii antiguvernamentali, analiştii spun că sunt îngrijoraţi în legătură cu extinderea acestui tip de acţiuni, în momentul în care infractorii îşi vor da seama că pot obţine bani.

"Se întâmplă destul de des în Cornul Africii şi uitaţi-vă doar la Yemen, unde se întâmplă astfel de lucruri de mult timp", a spus Laura James, analist pe probleme legate de Orientul Mijlociu la Economist Intelligence Unit. "Cred că este posibil să aibă loc mult mai multe răpiri de aici înainte", a continuat ea.

De asemenea este improbabil ca astfel de răpiri sau atacuri să se extindă în zona turistică Valea Nilului, mult mai vizitată, unde prezenţa forţelor de securitate este covârşitoare, fiind imposibilă organizarea unei răpiri.

Răpirea indică alte modalităţi de operare comparativ cu incidentul din deşertul tunisian din februarie, de către aripa nord-africană a al-Qaida, care a cerut eliberarea unor militanţi islamişti, dar şi bani.

Spre deosebire de cazul din Tunisia, până în prezent, nici o grupare politică nu a revendicat această răpire, şi nu au fost evocate scopuri politice.

"Dacă se va termina într-o notă pozitivă, nu cred că va avea un efect prea mare", a spus Mustapha al-Sayyid, profesor în ştiinţe politice la Universitatea din Cairo.

"Dacă se va termina cu pierderea vieţilor turiştilor, cred că va avea un impact asupra fluxului de turişti în Egipt şi va reprezenta o problemă pentru Guvern", a adăugat el.