Războiul din Ucraina şi dependenţa energetică faţă de Rusia ar putea aduce o revoluţie nucleară în Europa

Războiul din Ucraina a arătat Europei cât de toxică este dependenţa de gazele naturale ruseşti, aceasta fiind întreţinută chiar dacă existau semnale puternice că Moscova îşi va folosi energia ca instrument de forţă economic şi politic.

1544 afișări
Imaginea articolului Războiul din Ucraina şi dependenţa energetică faţă de Rusia ar putea aduce o revoluţie nucleară în Europa

Ca înlocuitor al gazelor, petrolului şi cărbunelui din Rusia este propusă energia nucleară. Aceasta, considerată de unii periculoasă, iar de alţii nepoluantă şi sigură, ar rezona cu planurile Uniunii Europene de a-şi înverzi economia. Însă ar întări cu adevărat securitatea şi independenţa energetică?

Producătorii de reactoare, de tehnologie şi combustibil nuclear sunt puţini. Rusia, care acum îşi agresează mortal un vecin, este unul dintre ei. Şi China este furnizor, dar regimul de la Beijing a început să fie privit cu neîncredere de multe din guvernele europene.

Franţa a rămas singura putere nucleară din UE după Brexit, dar este unul dintre codaşii industriei. Coreea de Sud este mică şi este departe. SUA sunt foarte interesate de a participa la o revoluţie nucleară europeană, dar dacă Biden este doar un episod într-un film populist început cu Trump la Casa Albă?

Trump aproape că a distrus ordinea economică şi politică mondială în care SUA şi UE sunt aliaţi. Pe măsură ce UE îşi intensifică eforturile de reducere a dependenţei de petrolul şi gaze ruseşti, accentul se îndreaptă din nou către energia nu­cleară - împreună cu sursele rege­nerabile - ca opţiune, scrie Euractiv.

Îmbunătăţirea capacităţii de producere de energie nucleară s-ar potrivi, de asemenea, cu Green Deal al UE, susţinătorii energiei nucleare considerând-o ca un instrument vital pentru atingerea obiectivelor de emisii nete zero. La începutul acestui an, executivul UE a propus clasificarea unora din investiţiile nucleare drept ecologice - o mişcare extrem de controversată.

Extinderea dependenţei de energia nucleară este o problemă care provoacă diviziuni profunde în UE

Comisia Europeană a fost acuzată de critici că vopseşte în verde energia nucleară şi gazele naturale. Planul produce, de asemenea, diviziuni în UE, Austria şi Luxemburg fiind statele care se opun cel mai gălăgios planurilor. Ţările favorabile rămân totuşi entuziasmate. „Energia nucleară ar trebui să fie considerată una dintre soluţii, deoarece are cea mai scăzută amprentă de carbon şi este deja considerată o soluţie verde de către Comisia Europeană“, a declarat europarlamentarul socialist bulgar Ţvetelina Penkova în faţa comisiei pentru energie a Parlamentului European. Evaluarea ei a fost reluată de europarlamentarul finlandez Henna Virkkunen. „Este clar că statele membre nu se mai pot baza pe gaze şi petrol din Rusia pentru nevoile lor energetice. Investiţiile în energie cu emisii scăzute de carbon, inclusiv nucleară şi regenerabilă, sunt acum imperative pentru a obţine atât neutralitate la carbon, cât şi independenţa energetică, „, a spus ea comisiei. Într-un plan în 10 puncte din martie, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a sugerat, de asemenea, ca UE să îşi reducă importurile de gaze naturale din Rusia cu mai mult de o treime într-un an, parţial prin maximizarea producţiei de energie din surse nucleare. AIE a propus ca UE să amâne temporar închiderea reactoarelor nucleare care erau programate să se închidă în cursul anului viitor, o mişcare care ar putea reduce cererea de gaze a UE cu aproape 1 miliard de metri cubi pe lună. Dar o astfel de schimbare masivă necesită investiţii la fel de masive. Comisarul UE pentru piaţa internă Thierry Breton estimează că UE ar trebui să investească aproximativ 500 de miliarde de euro în energie nucleară până în 2050 pentru a-şi atinge obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon. Alţii avertizează că construirea de noi centrale nucleare nu va fi o soluţie rapidă pentru UE, deoarece aceasta se chinuie să se îndepărteze de energia rusă pe fondul unui război care creşte preţurile deja ridicate ale energiei. „Facilităţile nucleare care sunt deja oprite ar putea fi repuse în funcţiune, dar asta ar însemna doar o economie minimă la consumul de gaze. Dacă doriţi să reduceţi rolul gazului în sectorul energetic, trebuie să încetiniţi eliminarea treptată a cărbunelui“, a declarat András György Deák, cercetător senior la Institutul de Economie Mondială din Budapesta, pentru EUobserver.

„Îmi pot imagina că o renaştere nucleară se va produce din cauza războiului - cel puţin în ceea ce priveşte discuţiile politice. Dar ceea ce începem să construim astăzi nu va fi operaţional decât abia din 2035 încolo. Deci, ce rost are?“, a spus Deák, adăugând că companiile care investesc în construirea de centrale gândesc pe termen lung şi este puţin probabil să reacţioneze numai la războiul din Ucraina. Deák este, de asemenea, sceptic că Europa îşi poate reduce dependenţa de gaze mai repede decât era deja planificat. Accelerarea reducerii consumului ar putea veni prin accelerarea renovării clădirilor, pentru ca gazele folosite pentru încălzire să poată fi redirecţionate în producerea de energie electrică, sugerează el. Reactoarele modulare mici (SMR), reactoarele de fisiune nucleară care sunt mai mici decât reactoarele nucleare convenţionale, ar putea oferi, în cele din urmă, o punte de trecere rapidă, dar tehnologia este încă în curs de dezvoltare şi trebuie să fie examinată de Comisia UE din motive de securitate.

În 2020, 13 ţări UE aveau reactoare nucleare în funcţiune: Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Spania, Franţa, Ungaria, Ţările de Jos, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda şi Suedia. În total, erau în funcţiune 109 reactoare nucleare, potrivit biroului de statistică al UE.

Producţia de energie electrică nucleară reprezintă aproape 25% din totalul energiei electrice din UE. Dar electricitatea generată de centralele nucleare din UE a scăzut cu 25,2% din 2006. Franţa este statul UE care se bazează cel mai mult pe energia nucleară: energia nucleară a reprezentat 67% din toată energia electrică produsă în ţară în 2020. În Slovacia, energia nucleară reprezintă 54% din întreaga producţie de energie electrică, în Ungaria 46-50%, iar în Bulgaria 30-41%. România are două reactoare nucleare care produc aproximativ 15-20% din electricitatea ţării. Polonia este singura ţară din fostul spaţiu comunist acum membră a UE care nu are centrale nucleare. Însă are printre cele mai ambiţioase planuri din Europa pentru dezvoltarea unei industrii nucleare. Iar un rol principal aici vor avea, aşa cum stă acum situaţia, SUA şi reactoarele mici modulare. SUA îi este aliat Poloniei şi în ceea ce priveşte criticarea Germaniei pentru cooperarea ei energetică masivă cu Rusia, cât şi contracararea expansiunii influenţei politice ruse spre Vest. Ungaria lui Viktor Orban îşi extinde central nucleară cu tehnologie şi 10 miliarde de euro de la Rusia.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici