Războiul din Ucraina, ziua 653. Rusia, atac puternic asupra capitalei Kiev / Navalnîi îi cheamă pe ruşi să voteze împotriva lui Putin pe 17 martie

UPDATE Organizaţia Maritimă Internaţională va efectua o misiune în Ucraina

Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI), împreună cu sprijinul altor autorităţi ONU, va trimite o misiune în Ucraina pentru a ajuta la "identificarea nevoilor Ucrainei în ceea ce priveşte punerea în aplicare a dreptului la liberă navigaţie", a declarat ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov.

"Această decizie, precum şi nealegerea Rusiei în Consiliul OMI pentru perioada 2023-2024, arată protecţia dreptului comunităţii maritime internaţionale la libera navigaţie a fiecărei ţări", a declarat Kubrakov. El a adăugat că rezultatele misiunii vor fi încorporate într-un "proiect pe termen lung de asistenţă tehnică pentru Ucraina".

Imediat după ce Rusia şi-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, a blocat circulaţia mărfurilor umanitare în şi din porturile ucrainene din Marea Neagră.

UPDATE Tusk spune că guvernul Orban susţine "în mod deschis" Rusia

Donald Tusk, liderul Coaliţiei Civice Poloneze, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că guvernul de la Budapesta, condus de premierul Viktor Orban, a "trecut în mod deschis pe poziţii ruseşti", a relatat postul polonez de presă TVN24.

"Orban nu o ascunde", a adăugat el, afirmând că "relaţia sa cu Moscova este organică".

Tusk l-a criticat anterior pe Orban şi democraţia "iliberală" a Ungariei şi a declarat că nu crede că îl poate convinge pe Orban să îşi schimbe cursul.

El a spus că va încerca în continuare să folosească "diverse argumente şi metode pentru a elimina cel puţin consecinţele negative ale atitudinii (lui Orban - n.r.)".

UPDATE Parlamentul ucrainean aprobă legea minorităţilor

Parlamentul ucrainean a aprobat vineri trei proiecte de lege necesare pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv unul privind drepturile minorităţilor naţionale, o cerere critică din partea Ungariei, care se opune candidaturii Ucrainei la UE, potrivit Reuters.

UPDATE Putin vizează tot mai multă putere

UPDATE Se vrea interzicerea totală a importurilor din Rusia către ţările UE

UE urmează să acorde statelor membre puterea de a interzice complet importurile de gaze din Rusia şi Belarus, la aproape doi ani după ce Moscova a invadat Ucraina. Potrivit unui proiect propus de Bruxelles şi văzut de Financial Times, propunerea ar putea oferi companiilor energetice din UE o bază pentru a renunţa la contractele cu furnizorii ruşi de gaze fără a fi nevoite să plătească o compensaţie mare.

UPDATE Cameron, mesaj-rugăminte pentru Congresul SUA

Secretarul britanic de externe David Cameron a cerut parlamentarilor americani să aprobe un nou ajutor acordat Ucrainei pentru a ajuta la finanţarea bătăliei Kievului împotriva forţelor ruse.

UPDATE Kiev: puternic atac rusesc cu rachete asupra capitalei

Armata rusă a atacat Kievul în această dimineaţă cu rachete lansate dintr-o aeronavă strategică Tu-95MS, antiaeriană ucraineană le-a distrus pe toate înainte de a cădea asupra capitalei. Despre acest lucru a relatat şeful militar al oraşului Sergy Popko, citat de UNIAN: „După o pauză de 79 de zile, inamicul a reluat atacurile cu rachete de croazieră Tu-95MS. Anterior, aproximativ 10 bombardiere au lansat rachete de croazieră de tip X-101/555/55 de la Engels peste Ucraina. Nicio ţintă inamică nu a ajuns în capitală datorită mijloacelor de apărare aeriană”. Momentan, nu există detalii cu privire la răni sau distrugeri.

UPDATE Harkovul, lovit de rachete ruseşti, cel puţin un rănit

Oraşul Harkov, din estul Ucrainei, a fost lovit de mai multe rachete ruseşti. Autorităţile au anunţat-o. Ar fi un rănit. „Ocupanţii au lovit Harkovul de şase ori”, a scris şeful administraţiei militare regionale, Oleg Sinegubov, pe Telegram, precizând că un bărbat rănit a fost tratat la faţa locului. „Cartierele Holodnohirski şi Şevcenkivski au fost lovite”, a adăugat el, explicând că, conform informaţiilor iniţiale, este vorba de rachete S-300. Sinegubov a mai spus: clădirile rezidenţiale au fost avariate.

UPDATE Rusia îşi măreşte ofensiva, peste 50 de atacuri în 24 de ore

Armata rusă continuă să crească presiunea asupra frontului de est al regiunilor Avdivka şi Bahmut, unde forţele ucrainene spun că au respins peste 50 de atacuri în ultimele 24 de ore. „Trupele ucrainene continuă să reţină inamicul, care încă încearcă să încercuiască Avdivka”, se arată în declaraţia militară a Statului Major General de la Kiev, care raportează 30 de atacuri respinse de Ucraina joi în oraşul din apropierea oraşului ocupat Doneţk, care a a devenit o prioritate pentru Rusia.

Potrivit armatei ucrainene, Rusia a pierdut mii de oameni şi o cantitate mare de echipament militar în valurile de atacuri pe care le-a lansat asupra Avdivka din 10 octombrie. În ciuda numărului mare de victime, ruşii nu au înregistrat câştiguri substanţiale în zonă. Cât despre Bahmut, buletinul de război al Kievului precizează că 24 de atacuri ruseşti au fost respinse de Ucraina în sudul oraşului ocupat de ruşi. „Forţele armate ucrainene continuă operaţiunile de asalt la sud de Bahmut, regiunea Doneţk, provoacă pierderi inamicului în personal şi echipament şi îşi consolidează poziţiile”, se arată în raportul ucrainean, referindu-se la acţiunile ofensive pe care Kievul continuă să le desfăşoare pe această parte a frontul.

În lucrarea sa, profesorul Justin Bronk, cercetător senior în domeniul ştiinţelor militare la RUSI, susţine că membrii NATO trebuie "să dispună de structuri de forţă pentru a descuraja în mod credibil Rusia să exploateze o confruntare între SUA şi China la sfârşitul anilor 2020".

Bronk spune că, în timp ce aliaţii NATO au fost "preocupaţi, în mod de înţeles, de necesitatea de a sprijini Ucraina", numărul provocărilor pe termen scurt a "distras atenţia politică şi publică de la pericolul tot mai mare al unui conflict şi mai grav în anii următori".

"Mai simplu spus, Rusia şi-a transformat acum economia în una de război; producţia SUA nu este suficientă pentru a-şi reface propriile stocuri şi pentru a satisface nevoile Ucrainei; iar ţările europene încearcă să gestioneze o situaţie din ce în ce mai periculoasă dintr-o poziţie industrială şi de apărare nesustenabilă", scrie el.

El avertizează că armata americană "se confruntă din ce în ce mai mult cu o ameninţare pe care nu o poate depăşi din partea forţelor chineze din Indo-Pacific", iar în cazul unei ciocniri între cele două naţiuni, "Europa va fi lăsată vulnerabilă la o agresiune militară concomitentă din partea Rusiei".

Profesorul notează că Europa, cu excepţia Poloniei, "nu a reuşit să facă investiţiile necesare în creşterea capacităţii de producţie industrială şi a cheltuielilor pentru apărare", iar acest lucru vine într-un moment în care China manifestă un interes puternic în susţinerea Rusiei.

"Mai important, singurul scenariu probabil în care Rusia ar putea ataca în mod direct o ţară europeană din NATO este în timpul unei confruntări simultane sau a unui conflict real care lasă forţele americane în mare parte fixate în Indo-Pacific", scrie el.

"În cazul unei astfel de confruntări militare cu China la mijlocul sau la sfârşitul anilor 20' , Rusia va avea un stimulent puternic pentru a profita de o oportunitate unică în viaţă de a rupe NATO în timp ce SUA nu pot întări Europa în mod eficient".

Bronk spune că pentru a descuraja această ameninţare concomitentă, ţările europene, inclusiv Marea Britanie, "trebuie să investească urgent în creşterea semnificativă a capacităţii de producţie pentru muniţia de artilerie, piesele de schimb şi rachetele de apărare aeriană" necesare pentru a menţine Ucraina în luptă.

De asemenea, trebuie să îşi refacă propriile "stocuri periculos de joase".