România se numără printre statele Uniunii Europene care solicită înăsprirea regulilor de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși cu experiență de luptă în războiul din Ucraina, din cauza riscurilor de securitate pentru spațiul Schengen.
Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, opt lideri europeni avertizează că războiul purtat de Rusia în Ucraina ar putea genera riscuri interne de securitate pentru statele UE.
Potrivit Politico, semnatarii documentului susțin că militarii ruși demobilizați sau aflați în rotație, inclusiv mii de persoane recrutate din închisori, ar putea încerca să călătorească în țările Uniunii Europene. Liderii europeni avertizează că astfel de deplasări ar putea alimenta criminalitatea organizată, infracțiunile violente sau activități ostile ale statului rus.
Aceștia au explicat în scrisoare că numărul cererilor de viză depuse de cetățeni ruși rămâne ridicat. Estimările industriei de turism indică faptul că între 620.000 și 670.000 de cereri de viză Schengen au fost depuse de ruși în 2025, ceea ce îi plasează printre primele cinci naționalități care solicită intrarea în UE. Aproximativ patru din cinci solicitanți au primit viză.
„Orice intrare poate avea, prin urmare, consecințe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregii zone Schengen”, se arată în documentul transmis instituțiilor europene.
Inițiativa este susținută de Germania și Polonia, dar și de Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, România și Suedia. Liderii acestor state cer Comisiei Europene să pregătească restricții de viză țintite și să analizeze modificări ale regulilor europene care ar permite introducerea unor interdicții coordonate de intrare.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a înăsprit deja condițiile de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși, majoritatea fiind eliberate pentru perioade mai scurte și cu valabilitate limitată.