România și Ungaria nu pot reduce dobânzile. Au cele mai mari inflații din UE

România, alături de Ungaria, a înregistrat în primul trimestru din 2025 cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, potrivit datelor oficiale ale blocului comunitar. Această realitate economică pune presiune pe Banca Națională, care, în ciuda unei creșteri economice în scădere, nu are spațiu real pentru a reduce dobânzile de politică monetară, potrivit Reuters.

O „creștere economică în scădere” înseamnă că economia încetinește – produsul intern brut crește mai lent, stagnează sau chiar dă semne de recesiune. În astfel de situații, băncile centrale recurg de obicei la reducerea dobânzilor pentru a stimula activitatea economică, deoarece dobânzile mai mici încurajează creditarea, consumul și investițiile. Însă pentru a face acest pas este esențial ca inflația să fie sub control.

„Nu e nimic de discutat în privința reducerii dobânzilor”

Situația este reflectată și mai clar în Ungaria, unde Banca Centrală a menținut dobânda-cheie la 6,5%, cel mai ridicat nivel din UE, pentru a noua lună consecutivă. Deși economia maghiară se află într-o stagnare prelungită, iar prognozele indică aproape zero creștere economică pentru al treilea an consecutiv, inflația rămâne un obstacol de netrecut în calea oricărei relaxări monetare.

„Nu este nimic de discutat în privința reducerii dobânzilor”, a declarat miercuri viceguvernatorul Băncii Naționale a Ungariei, Zoltan Kurali. El a precizat că, deși inflația a scăzut temporar la 4,4% în luna mai, aceasta rămâne peste intervalul de toleranță stabilit, între 2 și 4%. „O singură valoare a inflației care intră în intervalul nostru țintă nu este suficientă pentru a lua în considerare o relaxare a politicii monetare”.

Un factor-cheie care explică rezistența inflației este nivelul ridicat al așteptărilor privind prețurile. Chiar dacă economia este slabă, consumatorii și firmele se așteaptă în continuare la creșteri de prețuri, ceea ce determină o spirală inflaționistă care nu se oprește de la sine.

Măsurile anti-inflație ale lui Orban vor declanșa scumpiri după alegerile din 2026

Oficialul maghiar a avertizat că măsurile temporare ale guvernului Orban, precum plafonarea prețurilor la alimente și blocarea majorării tarifelor bancare, ale companiilor de telecomunicații și asiguratorilor până după alegerile din 2026, pot duce la o nouă explozie inflaționistă odată cu eliminarea acestora, riscul unei reveniri accentuate a inflației fiind real și justificând prudența băncii centrale.

Banca Națională a Ungariei va face ajustări în strategia de gestionare a rezervelor internaționale, pentru a o face „mai activă și mai flexibilă”, a anunțat viceguvernatorul său, excluzând ferm orice includere a criptomonedelor: „Nu va exista niciun fel de cripto, sub nicio formă”. Criptomonedele extrem de volatile, slab reglementate și fără un statut oficial ca mijloc legal de plată sau activ de rezervă, reprezintă, de regulă, un risc reputațional și financiar pentru o instituție publică, a cărei misiune principală este menținerea încrederii și a echilibrului monetar.

La sfârșitul lunii mai, rezervele Ungariei erau de 45,8 miliarde de euro, formate în principal din euro și aur.