Rusia pregătește o catastrofă ecologică la Herson, cu efecte pentru România, Bulgaria și Turcia – arată documente interceptate

Rusia își intensifică atacurile asupra orașului Herson și, în paralel, ar pregăti un scenariu de distrugere deliberată a infrastructurii critice, cu risc de dezastru ecologic în întreg bazinul Mării Negre. Asta reiese dintr-un ordin de luptă al armatei ruse interceptat de gruparea de hackeri 256 CyberShturm Division și transmis redacției postului ucrainean Channel 24.

Potrivit documentului și corespondenței asociate, unități ale Diviziei 98 aeropurtate, inclusiv Regimentul 331 parașutiști, au primit sarcina nu doar de a intensifica atacurile asupra orașului, ci și de a lovi instalațiile energetice și de tratare a apei, cu consecințe potențial catastrofale pentru ecosistemul Mării Negre și pentru România, Bulgaria și Turcia.

Consecințele nu s-ar opri la granițele Ucrainei, ci ar afecta direct România, Bulgaria și Turcia, state membre NATO, prin poluarea apelor, prăbușirea pescuitului și deteriorarea sănătății publice în comunitățile de coastă.

Investigația difuzată de Channel 24 se bazează pe documente și corespondență ale armatei ruse obținute de hackeri, dar și pe analize ale experților militari și ale comunității științifice. Autoritățile ucrainene fac apel la partenerii internaționali să trateze aceste planuri nu doar ca pe o nouă etapă a agresiunii împotriva Ucrainei, ci ca pe o amenințare transfrontalieră la adresa securității ecologice și economice în întreg bazinul Mării Negre.

Herson, transformat într-un oraș-țintă

De la eliberarea Hersonului de sub ocupația rusă, orașul a devenit ținta unei campanii sistematice de atacuri. Conform Forțelor de Apărare ale Ucrainei, numai în octombrie în direcția Herson au fost înregistrate peste 9.000 de atacuri cu drone FPV. În fiecare zi, rușii lansează 1.500–1.600 de proiectile de artilerie asupra zonei, iar numărul loviturilor cu bombe aeriene ghidate a crescut de la circa 250 în septembrie la peste 550 în octombrie.

Planuri pentru forțarea Niprului și capturarea cartierului Korabel

Analiza corespondenței electronice a maiorului rus Alexei Iațenko, ofițer al Diviziei 98 aeropurtate, arată că regimentul său a fost transferat în direcția Herson la începutul toamnei 2025, după ce a luptat îndelung în Donbas, inclusiv în bătălia pentru Bahmut, unde tacticile ruse s-au bazat pe distrugerea completă a orașului.

Conform documentelor, ocupanții intenționează să forțeze fluviul Nipru și să captureze cartierul Korabel din Herson. În hărțile sovietice de care se folosesc rușii, această zonă rezidențială figurează ca parte a așa-numitei „Insule a carantinei”, ceea ce, în logica lor militară, o transformă într-un obiectiv strategic de primă importanță.

În paralel cu eventuale operațiuni de asalt terestru, planul prevede intensificarea atacurilor cu drone de lovire și rachete balistice asupra infrastructurii energetice și a stațiilor de tratare a apei din Herson. Coordonatele a zece obiective de infrastructură critică – inclusiv instalații de alimentare cu energie și apă – apar în documentele interceptate.

Scopul: un oraș nelocuibil, nu neapărat cucerit

Analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia nu dispune în prezent de suficiente forțe pentru a captura din nou Herson, însă poate încerca să facă orașul complet nelocuibil prin distrugerea infrastructurii de bază – un scenariu deja testat în alte localități ucrainene.

După aruncarea în aer a barajului de la hidrocentrala Kahovka în 2023 și ca urmare a bombardamentelor constante, sistemele de energie și de tratare a apei din Herson funcționează deja la limită. Un studiu realizat de experta Svitlana Skok, de la Universitatea Agrară și Economică de Stat din Herson, arată că apele reziduale urbane depășesc de 1,2 până la 4,2 ori concentrațiile maxime admise de cloruri și fosfați, iar apa Niprului în zona de influență a deversărilor este clasificată drept „foarte murdară” sau „extrem de murdară”.

Potrivit experților citați, distrugerea termocentralei din Herson și a rețelelor de distribuție ar declanșa un „efect de domino”:

• întreruperea energiei electrice ar opri, în câteva minute, stațiile de pompare a apei potabile și instalațiile de epurare;
• aproximativ 100–110 mii m³ pe zi de apă din puțuri ar deveni indisponibili pentru populație;
• spitalele ar rămâne fără apă pentru operații, sterilizare și dializă;
• oprirea stațiilor de pompare a canalizării ar duce la revărsarea canalizării în 6–12 ore, pe o rețea în care circa 70% din conducte sunt deja într-o stare critică.

Distrugerea stației de epurare Komîșana, cu o capacitate de 250.000 m³/zi, ar însemna deversarea directă a apelor uzate netratate în Nipru și, mai departe, în estuarul Nipru-Bug – o zonă naturală unică de peste 800 km², vitală pentru reproducerea peștilor, migrația speciilor marine și filtrarea apei prin „biofiltre” naturale precum midiile și stridiile.

Risc pentru Marea Neagră și România: „apa înflorită” și prăbușirea pescuitului

Proximitatea Hersonului față de Marea Neagră amplifică masiv riscurile. După distrugerea barajului Kahovka, oamenii de știință au observat deja:

• reducerea salinității apei în zonele afectate;
• înflorirea apei, cauzată de numărul mare de microorganisme aduse de debitul necontrolat.

Potrivit investigației, Rusia colectează de ani de zile date despre algele toxice din Marea Neagră și mecanismele „înfloririi” lor bruște. Una dintre ipoteze este că sabotajul de la Kahovka a avut inclusiv scopul de a stimula „înflorirea” algelor toxice și de a contamina litoralul țărilor NATO – un exemplu de armă hibridă ecologică.

Curentele din Marea Neagră formează așa-numitele „ochelari Knipovich” – două cicluri mari de apă care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic în vest și est. Din cauza acestui sistem de curenți și a schimbului redus între straturile de suprafață și cele de adâncime, toxinele rămân mult timp la suprafață și sunt purtate în principal spre țărmurile României, Bulgariei și Turciei, nu spre coasta rusă sau Crimeea ocupată.

În condițiile unei poluări masive cu ape reziduale netratate, oamenii de știință avertizează asupra dezvoltării accelerate a cianobacteriilor – alge albastre-verzi (de exemplu Microcystis aeruginosa), care produc toxine ce afectează ficatul și sistemul nervos. „Înflorirea” acestor alge poate:

• contamina fructele de mare;
• provoca creșterea îmbolnăvirilor;
• duce la falimentul fermelor de acvacultură;
• reduce drastic capturile de pește.

În cel mai sumbru scenariu, specialiștii vorbesc despre posibilitatea unui colaps al pescuitului industrial în Marea Neagră în 2–3 ani, dacă un astfel de dezastru ecologic ar avea loc.