Rusia speră într-un acord în privinţa scutului antirachetă, deşi este nemulţumită de poziţia NATO
Rusia a acuzat NATO că nu ia în considerare solocitările sale privind viitorul scut antirachetă din Europa la care ar putea colabora.
„NATO nu ne aude pentru moment”, a declarat ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdiukov în faţa jurnaliştilor din ţara sa, la încheierea unei reuniuni cu omologii săi în cadrul Consiliului NATO-Rusia, centrată pe cooperare în materie de apărare antirachetă.
„Poziţiile NATO nu sunt acceptabile” pentru Rusia, a adăugat el, afirmând că „speră” ca cele 29 de ţări vizate să ajungă la un acord ulterior.
Totuşi, a adăugat el, dacă acest lucru continuă în aceeaşi direcţie, în 2020 potenţialul strategic al Rusiei va fi diminuat de existenţa sistemului antirachetă pe care NATO îl construieşte pentru a proteja Europa.
Înainte de a se întâlni cu Serdiukov, miniştrii din ţările membre NATO au adoptat miercuri un „plan de acţiune” în vederea amplasării unui scut al NATO, chiar dacă acesta integrează elemente americane, a anunţat un oficial din cadrul alianţei militare occidentale.
Impasul dintre NATO şi Rusia nu este o surpriză. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat marţi pentru agenţia de presă Interfax că Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să furnizeze garanţiile scrise cerute de Rusia pentru a se asigura că viitorul scut nu îi ameninţă arsenalul de disuasiune nucleară.
Miercuri, Rasmussen a reiterat preferinţa NATO pentru „o arhitectură antirachetă care să se sprijine pe două sisteme distincte, rus şi occidental, dar care să aibă acelaşi obiectiv”, cel de a apăra vechiul continent de ameninţările balistice, prin schimb de date.
La summitul de la Lisabona din noiembrie, Rusia şi NATO au decis să îşi aprofundeze cooperarea în privinţa apărării antirachetă.
Occidentalii au respins atunci ideea preşedintelui rus Dmitri Medvedev de a diviza continentul european în mai multe zone de responsabilitate militară, Moscova refuzând ca un scut sub control occidental exclusiv să acopere o parte din teritoriul său.
Medvedev a avertizat, de asemenea, că Moscova va da un răspuns negativ unui scut în Europa dacă Rusia nu este membru cu drepturi depline în acest sistem.
Sistemul proiectat de NATO nu ar trebui amplasat „înainte de 2018” şi în aşteptare, Alianţa Nord-Atlantică s-ar putea „baza în principiu doar pe elementele americane” ale unui scut, a anunţat un oficial aliat.
Totuşi planul de acţiune adoptat de miniştri se referă la un acord între aliaţi privind „mediul politic şi militar” şi pe „procedura tirului”, precum şi pe reguli de angajament” prealabile amplasării sale de către NATO, a precizat el.
Punerea în funcţiune a unui astfel de sistem este complexă, deoarece ea trece prin integrarea unor mijloace antiaeriene naţionale disparate, capacităţi de rază lungă de care dispun numai americanii şi modalităţi de alertă avansate, a subliniat oficialul citat.