Lofven a precizat că vrea să evite declanşarea alegerilor anticipate din cauza acestei situaţii, cu peste un an înainte de scrutinul programat.
„Trebuie să-mi asum responsabilitatea pentru ţară. Nu ar fi deloc bine pentru Suedia să fie aruncată într-o criză politică. Voi discuta despre o eventuală moţiune de cenzură atunci când se va întâmpla. Este important ca membrii Parlamentului să fie responsabili atunci când votează”, a spus premierul suedez, precizând provocările pe care Suedia şi Uniunea Europeană le întâmpină, inclusiv Brexit.
Stefan Lofven a precizat că ministrul Apărării, Peter Hultqvist, va rămâne în guvern, întrucât iniţiativa de neîncredere împotriva sa este „nefondată, pripită şi prost planificată”.
Cele patru partide din opoziţie, printre care Creştin-Democraţii şi Democraţii Suedezi, au anunţat că vor continua demersurile pentru un vot de neîncredere în cazul lui Peter Hultqvist. Realizarea acestui obiectiv ar putea însemna demisia guvernului minoritar de stânga, format din Partidul Social Democrat şi Partidul Verde.
Breşa de securitate a avut loc în 2015 şi le-a permis unor angajaţi din industria de IT să acceseze informaţii confidenţiale privind guvernul şi poliţia Suediei, atunci când Agenţia Suedeză de Transport a externalizat o parte dintre servicii către compania IBM, care la rândul său a semnat un contract cu furnizori din Cehia şi România.
Cei trei miniştri suedezi sunt acuzaţi de incompetenţă şi de faptul că au amânat distribuirea de informaţii în acest caz. Stefan Lofven a descris incidentul drept un dezastru care periclitat Suedia şi suedezii, dar a precizat că a fost informat abia în luna ianuarie a acestui an – la 18 luni după ce a avut loc breşa de securitate.
Citeşte şi: Michel Barnier, negociatorul-şef al UE, avertizează asupra unor posibile întârzieri în ceea ce priveşte discuţiile pe tema Brexit
Citeşte şi: Rusia riscă mai multe decenii de creştere economică scăzută din cauza sancţiunilor SUA-oficial rus
Citeşte şi: Curtea Constituţională din Republica Moldova a invalidat organizarea unui referendum consultativ prin care Igor Dodon voia să transforme ţara din republică parlamentară în una prezidenţială
Citeşte şi: Comisia Europeană a lansat o nouă schemă de ajutor financiar pentru refugiaţii din Grecia
Citeşte şi: Franţa interzice angajarea membrilor familiei de către parlamentari, în urma scandalului Francois Fillon