Tensiuni la summitul G20. Liderii cer explicații, iar Donald Trump boicotează discuțiile

Întâlnindu-se în marja summitului G20 din Africa de Sud, liderii europeni și alți lideri occidentali s-au grăbit să răspundă cererii președintelui american ca Ucraina să accepte planul elaborat de administrația Trump și Kremlin.

Într-o declarație comună sâmbătă, ei au afirmat că planul – pe care SUA l-a negat ca fiind o „listă de dorințe a Rusiei” – ar putea servi drept bază pentru discuții în vederea încheierii războiului din Ucraina, dar necesită „muncă suplimentară”.

Ca urmare, duminică a fost convocată în grabă o reuniune la Geneva, în Elveția, unde consilierii de securitate națională din E3 – Franța, Marea Britanie și Germania – se vor întâlni cu oficiali din UE, SUA și Ucraina pentru discuții suplimentare.

Planul de pace în 28 de puncte seamănă foarte mult cu lista de cereri repetate de Kremlin de când a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în urmă cu aproape patru ani și, dacă va fi adoptat, Ucraina va ceda teritoriu Rusiei și își va reduce dimensiunea armatei.

Trump dorește un răspuns până joi

Domnul Trump a declarat că dorește un răspuns din partea Ucrainei până joi, sugerând totodată că ar fi posibilă o prelungire a termenului.

Sâmbătă, Trump a declarat reporterilor din fața Casei Albe că planul nu este „oferta finală”, atunci când a fost întrebat, potrivit Sky News.

Secretarul său de stat, Marco Rubio, a insistat că propunerea de pace a fost redactată de SUA, în ciuda afirmațiilor unor senatori care susțin că este o „listă de dorințe a Rusiei”.

Liderii au încercat să echilibreze laudele pentru încercarea președintelui Trump de a pune capăt războiului cu recunoașterea faptului că unele condiții din propunerea sa sunt inacceptabile pentru Kiev.

„Sunt multe lucruri care nu pot fi pur și simplu o propunere americană, care necesită consultări mai ample”, a declarat Emmanuel Macron în marja summitului G20, adăugând că un acord trebuie să permită pacea pentru ucraineni și „securitatea pentru toți europenii”.

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat importanța sprijinirii Ucrainei pentru Europa.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat reporterilor din Johannesburg: „Suntem îngrijorați de (limitele impuse armatei), deoarece este fundamental ca Ucraina să poată să se apere în cazul unui armistițiu”.

Propunerea necesită eforturi suplimentare

El a spus că propunerea „necesită eforturi suplimentare”, adăugând: „De aceea s-a convenit ca duminică, la Geneva, să se întâlnească înalți reprezentanți ai SUA, consilieri europeni pentru securitate națională, inclusiv consilierul pentru securitate națională al Regatului Unit, și, bineînțeles, reprezentanți ai Ucrainei, pentru a continua lucrările la proiectul de acord.”

Keir a discutat și cu Trump, transmițându-i liderului american informații despre discuțiile purtate la G20, potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street, care a adăugat că cei doi lideri vor discuta din nou duminică.

Între timp, Keir, care și-a apărat decizia de a zbura la G20 cu câteva zile înaintea unui buget dificil, a declarat că rolul G20 este „critic în acest moment”.

„G20 a colaborat și în trecut pentru a rezolva probleme fundamentale ale economiei globale. Trebuie să găsim modalități de a juca din nou un rol constructiv în fața provocărilor mondiale”, a afirmat el.

Statele Unite boicotează discuțiile

Administrația Trump și-a exprimat clar opoziția față de agenda G20 a Africii de Sud la începutul acestui an, când țara a început să organizeze întâlniri înaintea summitului. Africa de Sud are dreptul să stabilească agenda, fiind țara care deține președinția rotativă a G20.

Liderii G20 au rupt tradiția și au adoptat o declarație la începutul summitului, în ciuda opoziției SUA.

Vincent Magwenya, purtătorul de cuvânt al președintelui sud-african Cyril Ramaphosa, a declarat că declarația liderilor a fost adoptată în unanimitate la Johannesburg.

Casa Albă a acuzat ulterior Africa de Sud că a refuzat să faciliteze o tranziție lină a președinției G20.

Blocul G20 a fost format în 1999 ca o punte între națiunile bogate și cele sărace pentru a face față crizelor financiare globale.

Deși funcționează adesea în umbra puternicului Grup al celor Șapte Națiuni, membrii G20 reprezintă aproximativ 85% din economia mondială, 75% din comerțul internațional și mai mult de jumătate din populația globală.