Tokyo nu mai este cel mai mare oraș al lumii. ONU pune un nou oraș pe primul loc
Schimbarea metodologiei a împins Jakarta de pe locul 30 în 2018 direct pe primul loc în noul clasament ONU, dominat de orașe asiatice. Autoritățile locale și mai mulți specialiști indonezieni contestă definiția folosită, însă admit că rezultatul poate funcționa drept semnal de alarmă pentru problemele cronice ale metropolei – de la trafic și poluare la fenomenul de tasare, orașul coborând, potrivit estimărilor citate, cu până la 20 cm pe an.
Naveta de patru ore, simbolul unei metropole care crește mai repede decât infrastructura
Alfiyan Elfatah, intervievat de Financial Time, face zilnic patru ore pe drum între periferia extinsă a Jakartei și centrul capitalei, combinând motocicleta, trenul și autobuzul pentru a ajunge la jobul său în marketing, la un hotel. După opt ani de navetă, el spune că nu vede semne că presiunea asupra capitalei se va reduce: „Dezvoltarea este inegală. Economia este încă centralizată aici”, a declarat acesta.
Și Cici, 27 de ani, petrece două ore pe sens pentru a ajunge la serviciu. Ar prefera să lucreze în orașul natal Cikarang, la 45 km de Jakarta, dar spune că nu găsește acolo un loc de muncă pe măsura așteptărilor. „Aș vrea să închiriez aproape de birou, dar locuințele sunt scumpe. Trebuie să iau trenul, pe cele foarte aglomerate”, afirmă ea.
„Wake-up call” pentru guvern: transport, conectivitate și locuințe accesibile
Azis Muslim, expert în politici publice la Universitatea din Indonezia, consideră noul clasament un avertisment: „Este un semnal de trezire pentru guvern să abordeze serios problemele Jakartei”. El spune că prioritare sunt interconectarea cu orașele vecine, măsuri pentru decongestionarea traficului și creșterea accesibilității pe piața imobiliară.
Guvernatorul Jakartei, Pramono Anung, a declarat că poziția în clasament „nu este foarte importantă” în sine, însă cifra de 42 de milioane „ne va încuraja să fim pregătiți”. El susține că vizează îmbunătățirea transportului public pentru 3,5–4 milioane de oameni care, potrivit estimărilor sale, fac zilnic naveta către oraș și promite alocarea a 30% din bugetul administrației locale, estimat la 4,9 miliarde de dolari anul viitor, pentru conectivitate și infrastructură.
Tensiuni bugetare: tăieri de la centru și programul de mese gratuite
Planurile administrației ar putea fi însă afectate de intenția președintelui Prabowo Subianto de a reduce finanțarea pentru autoritățile locale, în cadrul unui program de limitare a costurilor și de redirecționare a fondurilor către un program de mese gratuite pentru elevi, estimat la 28 de miliarde de dolari anual. Transferurile guvernului central către Jakarta ar urma să fie reduse cu 1 miliard de dolari anul viitor, ceea ce ar îngreuna „menținerea și gestionarea infrastructurii”, potrivit guvernatorului, care spune că va căuta surse alternative de finanțare.
Capitala rămâne magnet economic, în ciuda proiectului Nusantara
Jakarta este în continuare centrul politic și financiar al celei mai mari economii din Asia de Sud-Est. Anul trecut, folosind definiția internă a orașului (aproximativ 11 milioane de locuitori), Jakarta ar fi contribuit cu circa 16,7% la PIB-ul Indoneziei.
În paralel, fostul președinte Joko Widodo a lansat un plan ambițios de mutare a capitalei într-un nou oraș, Nusantara, pe insula Borneo. Dezvoltarea a început în 2022, cu un cost estimat la 30 de miliarde de dolari, iar finalizarea completă este vizată pentru 2045, deși unele agenții ar urma să se relocheze treptat mai devreme. Însă, după schimbarea administrației, proiectul a fost trecut în plan secund, iar tăierile de finanțare și eventualele întârzieri ar putea amplifica presiunea asupra Jakartei.