Trump și Rubio acuzați că intervin în alegerile din Brazilia: tarife, presiuni diplomatice și o luptă pentru influență

Alegerile prezidențiale din Brazilia capătă o miză geopolitică tot mai mare, în condițiile în care administrația președintelui american Donald Trump este acuzată că încearcă să favorizeze candidatura senatorului de extremă dreapta Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, relatează The Guardian.

Scrutinul îl va pune pe Bolsonaro în fața actualului președinte de stânga Luiz Inácio Lula da Silva, iar sondajele indică o confruntare strânsă. Jair Bolsonaro, aliat politic al lui Trump, execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru complot în vederea unei lovituri de stat.

Tarife și tensiuni diplomatice între Washington și Brasilia

Printre măsurile americane care au provocat nemulțumirea autorităților braziliene se numără introducerea unor tarife de 25% pentru majoritatea importurilor provenite din Brazilia. Washingtonul a desemnat, de asemenea, două dintre cele mai puternice grupări criminale braziliene drept organizații teroriste străine.

Oficiali brazilieni suspectează că asemenea decizii ar putea avea și o componentă electorală, contribuind la prezentarea administrației Lula drept insuficient de fermă în combaterea criminalității.

Tensiunile au crescut și după ce Brazilia a refuzat în iulie vizele pentru doi oficiali americani despre care Lula a susținut că intenționau să se amestece în procesul electoral. Autoritățile braziliene suspectau că aceștia urmau să pună sub semnul întrebării credibilitatea sistemului de vot. Ulterior, viza ambasadorului Braziliei la Washington a fost revocată.

Paralele cu intervenția americană din anii ’60

Controversa readuce în atenție unul dintre cele mai tensionate episoade ale relațiilor dintre cele două țări. În 1962, în timpul administrației Kennedy, CIA și Departamentul de Stat au direcționat în secret milioane de dolari către adversarii președintelui de stânga João Goulart și către organizații implicate în propagandă anticomunistă.

Doi ani mai târziu, Goulart a fost înlăturat, iar Brazilia a intrat într-o dictatură militară care avea să dureze aproximativ două decenii.

Istoricul James N. Green consideră că există asemănări între folosirea actuală a tarifelor pentru a exercita presiuni asupra guvernului Lula și strategia Washingtonului de la începutul anilor ’60. Diferența majoră, potrivit politologului Celso Rocha de Barros, este că operațiunile de atunci erau secrete, în timp ce presiunile actuale sunt exercitate la vedere.

Departamentul de Stat respinge acuzațiile

Washingtonul neagă însă categoric orice tentativă de ingerință. Departamentul de Stat susține că acuzațiile privind existența unui plan de subminare a alegerilor democratice sunt nefondate și afirmă că SUA vor respecta alegerea făcută de cetățenii brazilieni.

În spatele disputei se află și competiția mai amplă pentru influență în America Latină. Analiști citați în articol consideră că Washingtonul urmărește diminuarea influenței forțelor de stânga din regiune și consolidarea liderilor apropiați politic de Trump. O eventuală victorie a lui Flávio Bolsonaro ar putea avea implicații inclusiv pentru relațiile Braziliei cu China, accesul american la resurse strategice și poziția companiilor tehnologice din SUA pe cea mai mare piață latino-americană.