Un român condamnat pentru jaf nu poate fi extrădat deocamdată din Germania. Motivul: condițiile din penitenciare
Cazul vizează un cetățean român condamnat în România, în ianuarie 2025, la trei ani și șase luni de închisoare pentru jaf calificat. Acesta a fost arestat în noiembrie 2025 într-un centru pentru persoane fără adăpost din München, relatează publicația Beck Aktuell.
Potrivit informațiilor prezentate în procedură, bărbatul susține că locuiește în München împreună cu partenera sa și lucrează în domeniul curățeniei.
În februarie 2026, Tribunalul Regional Superior din München (OLG München) a declarat extrădarea către România admisibilă. Instanța germană s-a bazat, printre altele, pe o garanție generală transmisă în aprilie 2024 de autoritățile penitenciare române.
Documentul prevedea că persoanele extrădate din Germania vor fi încarcerate în condiții considerate umane, urmând să beneficieze de cel puțin trei metri pătrați de spațiu în celulă, precum și de iluminare, ventilație și asistență medicală adecvate.
Garanția României, considerată prea generală
Curtea Constituțională Federală a Germaniei a constatat însă că această asigurare nu era suficient de concretă. Garanția nu indica penitenciarul în care urma să fie încarcerat românul și nici nu fusese emisă special pentru cazul acestuia. Mai mult, documentul data din aprilie 2024.
Judecătorii de la Karlsruhe au apreciat că instanța din München nu a verificat suficient riscurile individuale la care ar putea fi expus bărbatul după predarea către autoritățile române.
Decizia se raportează la articolul 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care interzice tortura și tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante.
Instanțele trebuie să verifice concret condițiile din penitenciar
Curtea germană a reafirmat mecanismul de verificare în două etape stabilit în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Instanța trebuie să stabilească mai întâi dacă există deficiențe sistemice privind condițiile de detenție în statul către care urmează să fie extrădată persoana.
Dacă asemenea probleme sunt identificate, trebuie realizată apoi o evaluare individuală pentru a determina dacă persoana respectivă riscă efectiv să fie supusă unor condiții incompatibile cu drepturile fundamentale.
În cazul României, judecătorii germani au considerat că OLG München ar fi trebuit să obțină informații actualizate, să identifice penitenciarul în care urma probabil să ajungă condamnatul și să verifice cât de credibile sunt garanțiile Bucureștiului, inclusiv prin raportare la experiența extrădărilor anterioare și la eventuale controale asupra condițiilor de detenție.
Curtea Constituțională Federală a anulat astfel decizia privind extrădarea, iar instanța din München trebuie să reanalizeze cazul. Transferul românului fusese deja suspendat temporar în februarie 2026, printr-o măsură provizorie.