Unul dintre agenţii FSB inculpaţi în cazul Yahoo, arestat în Rusia pentru colaborare cu CIA -surse

Unul dintre agenţii FSB inculpaţi în Statele Unite pentru atacurile cibernetice care au vizat compania Yahoo este arestat în Rusia pentru presupusa colaborare cu Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA), afirmă surse citate de presa rusă.

971 afișări
Imaginea articolului Unul dintre agenţii FSB inculpaţi în cazul Yahoo, arestat în Rusia pentru colaborare cu CIA -surse

Unul dintre agenţii FSB inculpaţi în cazul Yahoo, arestat în Rusia pentru colaborare cu CIA -surse

Departamentul american al Justiţiei a decis miercuri inculparea a doi agenţi ai serviciilor secrete ruse şi a doi hackeri angajaţi de Rusia în cazul atacurilor cibernetice care au vizat sute de milioane de conturi online ale companiei Yahoo. Cei patru inculpaţi sunt agenţii FSB Dmitri Dokuceaiev şi Igor Suşciin şi hackerii Aleksei Belan şi Karim Baratov, informează presa rusă.

Potrivit agenţiei Sputnik, Dokuceaiev este unul dintre agenţii FSB acuzaţi de trădare şi arestaţi de autorităţile ruse în decembrie 2016. Ceilalţi suspecţi arestaţi în decebrie 2016 sunt Serghei Mihailov, agent FSB, şi un director al companiei Kaspersky Lab, Ruslan Stoianov.

Statele Unite nu au luat legătura cu Rusia pentru clarificări despre acuzaţiile în cazul atacurilor cibernetice care au vizat compania Yahoo, afirmă un oficial rus de rang înalt citat de agenţiile de ştiri Tass şi Sputnik. De altfel, presa oficială rusă susţine că ancheta în cazul atacurilor asupra Yahoo reprezintă o problemă politică internă a SUA.

Este prima dată când angajaţi guvernamentali ruşi sunt acuzaţi în Statele Unite pentru fraude cibernetice. Acuzaţiile se referă la atacuri informatice, fraude electronice, furt de secrete comerciale şi spionaj economic. Conform surselor citate, acuzaţiile vizează un atac cibernetic din 2014, în urma căruia au fost sustrase datele a 500 de milioane de utilizatori Yahoo. În septembrie 2016, compania americană a semnalat că hackeri angajaţi probabil de state au sustras, în urma unor atacuri cibernetice lansate în anul 2014, datele a cel puţin 500 de milioane de utilizatori de conturi online Yahoo. În decembrie 2016, compania a dezvăluit un alt atac, în urma căruia au fost sustrase datele a aproximativ un miliard de utilizatori de conturi online Yahoo. Acest atac cibernetic a fost comis în august 2013, dar a fost depistat abia în 2016, după ce servicii de securitate americane au furnizat companiei Yahoo date furate de o terţă parte. Hackerii au reuşit să sustragă nume de utilizatori, adrese de email, numere de telefon, date de naştere, dar şi parole de acces şi răspunsuri la întrebări de securitate, a transmis Yahoo, care susţine că nu au fost sustrase informaţii despre conturi bancare.

Potrivit publicaţiei Gazeta.ru, Dokuceaiev şi Mihailov ar fi colaborat cu CIA, dar această acuzaţie nu figurează în documentele oficiale ale anchetatorilor ruşi. Însă acuzaţiile ruse se referă la colaborarea cu servicii secrete străine.

Cotidianul The Washington Post a explicat că ancheta din SUA în cazul Yahoo nu are legătură cu investigaţia în cazul atacurilor cibernetice care au vizat serverele Partidului Democrat din SUA.

Cel puţin doi angajaţi ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia arestaţi în ancheta legată de atacurile cibernetice sunt acuzaţi de colaborare cu Agenţia Centrală de Informaţii din SUA, au declarat în ianuarie surse citate de agenţia Interfax. Doi ofiţeri ruşi de informaţii şi un expert în securitatea cibernetică au fost arestaţi sub acuzaţia de trădare pentru că ar fi oferit date serviciilor secrete americane, inclusiv despre atacurile informatice din timpul campaniei prezidenţiale din SUA.

"Serghei Mihailov, director al unui departament al Centrului FSB pentru Siguranţa Informatică, şi adjunctul său, Dmitri Dokuceaiev, sunt acuzaţi de trădarea jurămintelor prin colaborarea cu CIA", a declarat un oficial din cadrul echipei de investigare. Ancheta vizează încă cel puţin şase persoane, inclusiv Ruslan Stoianov, un expert care lucra pentru compania de securitate cibernetică Kaspersky Lab, scriu publicaţiile La Stampa şi The Guardian. Detaliile anchetei sunt neclare şi intervin într-un moment delicat pentru noul preşedinte al SUA, Donald Trump, care a admis cu greu implicarea Rusiei în scrutinul prezidenţial american.

Statele Unite au anunţat, pe 29 decembrie, expulzarea a 35 de diplomaţi ruşi, închiderea a două misiuni diplomatice ruse, precum şi sancţiuni vizând oficiali şi entităţi de pe teritoriul Rusiei, pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Moscova după ingerinţele ruse în campania electorală americană.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial din SUA în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump şi în ambiţia de a submina sistemul liberal-democratic occidental, au concluzionat serviciile secrete americane.

În octombrie 2016, Administraţia Statelor Unite a formulat acuzaţii oficiale la adresa Rusiei privind o serie de atacuri cibernetice care au vizat servere ale Partidului Democrat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale şi legislative. În ultimele luni, oficiali americani au semnalat că atacurile cibernetice au fost efectuate de hackeri susţinuţi de Administraţia de la Moscova, scopul posibil fiind de a perturba campania în care candidata democrată la funcţia de preşedinte, Hillary Clinton, s-a confruntat cu republicanul Donald Trump. "Avem motive să credem, date fiind scopul şi sensibilităţile acestor eforturi, că aceste activităţi puteau fi autorizate doar de oficiali de rangul cel mai înalt din Rusia", a transmis Administraţia SUA. Preşedinţia Rusiei a calificat drept "absurde" acuzaţiile Statelor Unite.

 

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici