CCR amână din nou verdictul în războiul de aproape 5 miliarde de lei dintre Guvern și Înalta Curte. Noua dată: 30 septembrie

Conflictul constituțional a fost declanșat de Guvern după ce Înalta Curte a dat în judecată Executivul și Ministerul Finanțelor și a obținut câștig de cauză în primă instanță. Curtea de Apel București a decis, pe 5 mai, că Guvernul trebuie să asigure fondurile pentru achitarea drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

Guvernul acuză Înalta Curte că intră peste atribuțiile Executivului

Ilie Bolojan a susținut, atunci când a anunțat sesizarea CCR, că instanțele nu pot obliga Guvernul să decidă modul în care sunt distribuiți banii din bugetul de stat.

Fostul premier afirma că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară”, în condițiile în care întocmirea bugetului, rectificările și alocarea banilor din fondul de rezervă țin, în opinia Executivului, de atribuțiile Guvernului și Parlamentului.

Bolojan a susținut că ÎCCJ a solicitat plata a aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale și sume aferente acestora. La acestea s-ar adăuga, potrivit declarațiilor sale, aproximativ 3 miliarde de lei în zona parchetelor.

În sens opus, Înalta Curte a argumentat în proces că neplata sumelor afectează drepturile magistraților care dețin titluri executorii rămase neexecutate de ani de zile și a acuzat Executivul că nu pune în aplicare hotărâri judecătorești. Restanțele provin inclusiv din majorări salariale stabilite retroactiv, iar o parte dintre acestea au legătură cu majorarea cu 25% decisă în sistemul judiciar, cu aplicare începând din 2018.

Penalități de 1% pe zi dacă hotărârea devine definitivă

Decizia Curții de Apel București prevede că, dacă hotărârea rămâne definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție zece zile pentru a o executa.

Instanța a prevăzut și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. La o sumă de 4,8 miliarde de lei, Bolojan calcula penalități de aproximativ 48 de milioane de lei pe zi.

Și Înalta Curte amână verdictul. Următorul termen: 8 octombrie

În paralel cu dosarul de la CCR se judecă recursul Guvernului și Ministerului Finanțelor împotriva sentinței Curții de Apel București.

Înalta Curte a amânat pe 17 septembrie, pentru a șasea oară, pronunțarea în acest proces, noul termen fiind stabilit pentru 8 octombrie 2026.

Dosarul a generat și o dispută instituțională. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis pe 17 septembrie cererea de apărare a independenței profesionale formulată de cei trei judecători ai ÎCCJ care soluționează recursul. CSM a arătat că argumentele invocate de Guvern la CCR sunt similare celor folosite de Executiv în procesul aflat pe rolul instanței supreme.