„Cum îndrăznești să-mi spui asta?” Laura Kövesi spune că un înalt oficial din Comisia Europeană i-a cerut să nu vorbească de amploarea fraudelor
Într-un interviu acordat Euractiv, Kövesi a declarat că, pe parcursul mandatului său la conducerea Parchetului European (EPPO), cea mai dificilă provocare nu a fost crearea unei instituții independente, ci capacitatea Uniunii de a accepta cu adevărat independența acesteia. Ea a descris drept „obositoare” tendința instituțiilor europene de a „îndulci, întârzia și birocratiza” lupta împotriva fraudei și corupției.
Ea a relatat că, la un moment dat, un oficial de rang înalt din Comisia Europeană i-ar fi cerut să își tempereze discursul public privind amploarea fraudelor descoperite de EPPO. „Cum îndrăznești să-mi spui asta? Suntem independenți. Și dacă există un caz, este mandatul nostru să investigăm”, a spus Kövesi, explicând că nu poate ignora acuzațiile, chiar dacă acestea vizează oficiali de la vârful UE.
Potrivit procurorului-șef european, Uniunea a construit în timp numeroase structuri de prevenție, audit și control, dar acestea nu funcționează întotdeauna în practică. „Ai multe autorități, organisme și birouri care ar trebui să prevină frauda, să auditeze, să raporteze. Și apoi, într-o zi, îți dai seama că nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”, a afirmat ea.
Kövesi a indicat Grecia drept unul dintre cele mai clare exemple ale limitelor actualului sistem. În cazul accidentului feroviar de la Tempi, produs în 2022 și soldat cu 57 de morți, ancheta EPPO privind presupusa folosire abuzivă a fondurilor europene pentru siguranța feroviară s-a lovit de imunitatea politică prevăzută de Constituția elenă.
„În acest caz, nu putem găsi probe decât dacă se schimbă Constituția”, a spus ea, precizând că modificările legislative nu pot fi aplicate retroactiv.
Șefa EPPO a susținut că problema nu este doar existența imunității pentru politicieni, ci faptul că aceasta poate împiedica procurorii să stabilească faptele și eventualele responsabilități. În opinia sa, situația din Grecia nu este una izolată.
Tensiunile cu alte instituții europene
Kövesi a vorbit și despre tensiunile cu alte instituții europene. Ea a acuzat Curtea Europeană de Conturi că a opus rezistență unor investigații privind posibile cheltuieli nejustificate din fonduri europene, într-un dosar legat de fostul președinte al instituției, Klaus-Heiner Lehne, care a negat acuzațiile. Litigiul dintre EPPO și Curtea de Conturi se află în continuare pe rolul instanței supreme a UE.
Un alt obstacol major îl reprezintă lipsa de resurse din statele membre. Kövesi a dat ca exemplu Belgia, unde biroul său ar fi avut nevoie de cel puțin opt procurori delegați, dar a pornit cu doar doi, adesea fără sprijin polițienesc adecvat. Potrivit acesteia, această lipsă de susținere afectează durata investigațiilor, inclusiv în dosare sensibile precum ancheta privind contractele de vaccinuri ale UE.
În paralel, procurorul-șef european spune că EPPO se confruntă tot mai des cu campanii de dezinformare și atacuri personale, mai ales în dosarele de mare vizibilitate.
Kövesi a respins acuzațiile potrivit cărora EPPO ar fi fost prea agresiv în anumite investigații și a susținut că standardele trebuie să fie mai ridicate tocmai pentru cei aflați în funcții importante.
„Dacă ascunzi murdăria sub preș, nu devii mai credibil”, a spus ea. „Cu cât funcția este mai înaltă în UE, cu atât standardele ar trebui să fie mai ridicate.”
La final de mandat, Laura Kövesi avertizează că problema nu ține doar de persoane sau cazuri izolate, ci de o mentalitate prezentă în instituțiile europene. „Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Asta este problema”, a declarat șefa Parchetului European.