Marius Voineag: DNA nu duce lipsă de polițiști, ci de o mai bună împărțire a competențelor și resurselor

În cadrul emisiunii OFF THE RECORD, realizată de Sorina Matei, Voineag a subliniat necesitatea unei ajustări a competențelor între ancheta proprie a procurorului și activitatea de supraveghere.

Potrivit acestuia, în peste jumătate dintre cazuri, ancheta penală este realizată direct de procuror, mai ales în cadrul marilor parchete.

„Logica este ca ancheta proprie să rămână cu adevărat în cazurile importante, investigate de DNA, DIICOT și Parchetul General, iar infracțiunea de drept comun să fie dusă mult mai mult în zona de supraveghere”, a explicat Voineag.

În acest context, șeful DNA a susținut că Ministerul Public nu ar mai avea nevoie de un număr atât de mare de ofițeri de poliție judiciară.

Referindu-se strict la situația DNA, Marius Voineag a precizat că instituția are în prezent o schemă de 305 posturi de polițiști judiciari, iar efectivul actual este de aproximativ 350. În ultimii trei ani, DNA a reușit să atragă 144 de ofițeri noi. Distribuția acestora diferă de la o secție la alta, existând procurori care lucrează cu doi polițiști și alții care au în subordine până la cinci, repartizarea fiind decisă de șefii de secție.

Șeful DNA a respins ideea unui deficit critic de resurse, afirmând că, raportat la dosarele aflate în lucru sau în pregătire, activitatea a decurs „destul de bine”. El a admis însă că există o tendință constantă în sistem de a invoca lipsa resurselor, chiar și în condițiile în care acestea sunt, în realitate, suficiente pentru volumul actual de muncă.

Un accent aparte a fost pus pe componenta tehnică a activității DNA, zonă pe care Voineag a descris-o drept „mult mai sensibilă”.

Acesta a afirmat că, la preluarea mandatului, instituția risca să rămână fără echipamente de monitorizare tehnică și era nevoită să solicite sprijin logistic de la Poliție, situație pe care a calificat-o drept „absolut ridicolă”. Dispozitivele de monitorizare – de la microfoane la alte echipamente specifice – erau insuficiente, iar organizarea activității tehnice era fragmentată.

Marius Voineag a susținut că DNA a funcționat mult timp cu sprijin extern în zona de filaj și a atras atenția că, în ultimii 20 de ani, un singur training de filaj a fost organizat în cadrul instituției, acesta fiind obligatoriu.

„Foarte mulți nu au pus accent pe consolidarea capacităților instituționale pentru că aceste lucruri nu se văd public”, a explicat șeful DNA.

Pe lângă investițiile în tehnică, conducerea DNA a fost nevoită să rezolve și probleme administrative majore. Voineag a arătat că arhiva instituției era depozitată impropriu, inclusiv pe holuri, cu dosare din anii 2005–2006. Arhiva a fost ulterior externalizată, iar clădirea a fost adusă la standarde conforme cu normele ISU, proiect coordonat de procurorul Tatiana Toader.

Șeful DNA a mai precizat că a fost extinsă și schema Compartimentului Economico-Financiar, care funcționa cu un număr de angajați comparabil cu cel din perioada 2006–2007, deși instituția se dublase între timp ca volum de activitate.

„E ceva inimaginabil”, a afirmat Voineag, explicând că primele luni de mandat au fost dedicate în mare parte rezolvării acestor disfuncționalități administrative, esențiale pentru funcționarea eficientă a instituției.