Nicușor Dan câștigă la CCR. Legea care introducea comuna Cociuba Mare pe listele zonelor turistice, respinsă

Publicat: 07 10. 2026, 14:42
Presedintele Romaniei, Nicusor Dan (in imagine) primeste delegatia Partidului Social Democrat (PSD), condusa de Sorin Grindeanu, in cadrul consultarilor organizate la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou candidat la functia de prim-ministru, in Bucuresti, luni, 10 octombrie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO

Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este neconstituțional în ansamblul său, întrucât Parlamentul a intervenit într-un domeniu care ține de competența autorității executive.

Legea urmărea, în esență, introducerea comunei Cociuba Mare pe mai multe liste ale unităților administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari sau foarte mari.

Comuna Cociuba Mare urma să fie introdusă pe patru liste

Potrivit CCR, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 avea ca obiect includerea comunei Cociuba Mare în anexele care cuprind unitățile administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari.

Localitatea urma să apară inclusiv pe listele unităților administrativ-teritoriale care au probleme privind infrastructura turistică, infrastructura tehnică sau ambele categorii de infrastructură.

Curtea a remarcat însă că anexele respective sunt actualizate periodic prin hotărâre a Guvernului, conform prevederilor deja existente în OUG nr. 142/2008.

De aici a rezultat și una dintre problemele constituționale fundamentale identificate de judecători: Parlamentul a încercat să realizeze prin lege o operațiune care, potrivit cadrului juridic existent, aparține Guvernului.

CCR: Operațiunea are caracter individual

Judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ contestat nu reglementează relații sociale și nici nu modifică sau completează soluțiile legislative cuprinse în ordonanța de urgență.

În schimb, legea completează anexele acesteia pentru un singur caz determinat, respectiv comuna Cociuba Mare.

CCR a calificat această operațiune juridică drept una „cu caracter individual”, iar nu o reglementare generală care să intre în sfera obișnuită de competență a Parlamentului.

Curtea a subliniat că Parlamentul nu își poate exercita atribuția de legiferare în mod discreționar și nu poate adopta legi în domenii care aparțin actelor administrative cu caracter infralegal.

Parlamentul ar fi intrat peste atribuțiile Guvernului

CCR a constatat că, prin adoptarea legii, Parlamentul a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de articolul 1 alineatul (4) din Constituție.

Curtea a invocat și principiul constituțional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”.

În argumentarea soluției, judecătorii au stabilit că Parlamentul s-a îndepărtat de prerogativele sale constituționale și „și-a arogat competențe ce aparțin autorității publice executive”.

CCR a raportat această concluzie și la articolul 102 alineatul (1) din Constituție, referitor la rolul Guvernului.

Viciul identificat este unul care afectează legea în ansamblul său, motiv pentru care întregul act normativ a fost declarat neconstituțional.

Celelalte obiecții nu au mai fost analizate

După ce a constatat neconstituționalitatea legii în integralitatea sa, Curtea nu a mai examinat celelalte critici formulate în sesizarea președintelui României, considerând că analiza acestora a rămas fără obiect.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Argumentele complete care au stat la baza soluției vor fi prezentate în motivarea deciziei Curții Constituționale, document care urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.