Propunere: Încălcarea Constituției să fie pedepsită penal. Fostul judecător CSM Adrian Toni Neacșu: „Distrugi ordinea constituțională”

Adrian Toni Neacșu a lansat propunerea după o dezbatere difuzată luni seară de Realitatea Plus, în emisiunea Ancăi Alexandrescu, în care un telespectator a ridicat problema lipsei unor sancțiuni penale pentru încălcarea Constituției.

„Cum apărăm Constituția dacă încălcarea ei nu e infracțiune?”, a fost întrebarea pe care fostul magistrat a considerat-o esențială pentru funcționarea statului de drept.

Neacșu susține că actualele mecanisme de protejare a legii fundamentale sunt insuficiente și că încălcarea principiilor constituționale poate reprezenta o abatere mai gravă decât încălcarea unei legi obișnuite.

„Și are dreptate, supremația Constituției e doar declarată, nu e apărată prin mijloace de drept penal, ci doar prin așa-zise mijloace constituționale, adică exclusiv politice”, a scris avocatul pe Facebook.

Neacșu: „Constituția trebuie apărată prin legea penală”

Fostul membru CSM susține că sistemul juridic românesc ar trebui să pornească de la principiul ierarhiei normelor, potrivit căruia Constituția se află deasupra tuturor celorlalte acte normative.

„Din păcate a trebuit să mă contrazic cu Silvia Uscov, legea supremă trebuie să fie cea mai apărată lege din statul ăsta, dacă vrem democrație și principiul ierarhiei legilor nu e doar o declamare populistă. Constituția trebuie apărată prin cea mai înaltă formă de protecție pe care o poate garanta un stat, legea penală”, a afirmat Neacșu.

În opinia sa, încălcarea unui principiu constituțional poate avea consecințe mai grave decât nerespectarea unei obligații administrative sau a unei legi ordinare.

„Când abuzezi de un principiu constituțional nu încalci doar un standard politic, ci săvârșești cea mai gravă formă de nesocotire a dreptului: distrugi ordinea constituțională.”

Propune o circumstanță agravantă pentru abuzul în serviciu

Adrian Toni Neacșu avansează și o posibilă soluție legislativă: introducerea unei agravante pentru încălcarea directă a Constituției în cazul infracțiunii de abuz în serviciu.

„Așa cum pentru unele infracțiuni există agravanta consecințelor deosebit de grave, la fel pentru abuzul în serviciu, adică încălcarea unei legi de către un funcționar al statului, ar trebui să existe agravanta încălcării directe a Constituției. Nimic nu e deasupra ei, totul e sub ea”, a transmis avocatul.

Propunerea ar presupune modificarea legislației penale, astfel încât anumite fapte să poată fi sancționate mai sever atunci când implică încălcarea unor obligații constituționale.

Neacșu pune în discuție și rolul Curții Constituționale în apărarea legii fundamentale.

„Întrebarea fundamentală e aceasta: încredințăm apărarea literei Constituției doar Curții Constituționale, care deține astfel un monopol pe care îl poate exercita arbitrar, sau o apărăm cu toată puterea statului, adică în primul rând prin legea penală? Eu am o opțiune.”

Ce prevede în prezent Constituția

Articolul 1 alineatul (5) din Constituția României stabilește că respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Totodată, articolul 142 desemnează Curtea Constituțională drept garant al supremației Constituției, instituția având atribuții de control al constituționalității legilor și de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională.

Actuala legislație penală sancționează deja anumite fapte care pot afecta ordinea constituțională, însă nu incriminează, ca faptă generală și autonomă, orice încălcare a Constituției.

Introducerea unei asemenea răspunderi ar ridica inclusiv problema delimitării între deciziile politice, încălcările de natură constituțională și faptele penale. Potrivit principiului legalității incriminării, o eventuală infracțiune trebuie definită suficient de clar pentru ca persoanele vizate să poată anticipa ce comportamente sunt interzise.

O lege declarată neconstituțională, de exemplu, nu înseamnă automat că parlamentarii care au votat-o au comis o infracțiune.

Curtea Constituțională a explicat, inclusiv prin Decizia nr. 405/2016 privind abuzul în serviciu, că dreptul penal trebuie să reprezinte ultima soluție a statului, fiind rezervat faptelor suficient de grave și definite clar de lege.

În trecut, fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a susținut, de asemenea, că nu orice încălcare a legii de către un funcționar public trebuie să atragă răspunderea penală. Totodată, Comisia de la Veneția a subliniat în documentele sale importanța securității juridice și a prevenirii exercitării arbitrare a puterii.

În România, încălcarea Constituției poate avea deja consecințe juridice, de la declararea neconstituționalității unor acte normative până la suspendarea președintelui pentru fapte grave.

Cine este Adrian Toni Neacșu. Fostul membru CSM a fost condamnat penal

Adrian Toni Neacșu este avocat și fost magistrat, cu o carieră care include funcții de conducere în sistemul judiciar. A fost președinte al Tribunalului Vrancea și, începând din 2011, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant al judecătorilor de tribunale.

A devenit cunoscut și prin intervențiile publice pe teme privind organizarea justiției, independența magistraților și raporturile dintre instituțiile statului.

Parcursul său profesional include însă și o condamnare penală definitivă.

La 23 martie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare, într-un dosar legat de documente folosite pentru justificarea prezenței la serviciu și de încasarea necuvenită a unor drepturi salariale și diurne în perioada în care activa în CSM.

Condamnarea a vizat infracțiuni de participație improprie la abuz în serviciu, fals intelectual, participație improprie la uz de fals și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ulterior, Neacșu și-a continuat activitatea ca avocat, fiind prezent în dezbateri publice și în dosare judiciare cu miză politică.

Printre altele, a reprezentat-o pe Bombonica Prodan, fosta soție a lui Liviu Dragnea, și s-a numărat printre avocații care au contestat constituirea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte.