Școlile private din Franța, anchetate pentru violență și agresiuni sexuale. Zeci de plângeri depuse de foști elevi și absolvenți scot la suprafață o realitate teribilă, trecută sub „codul tăcerii”

Publicat: 02 07. 2025, 16:39

După decenii de abuzuri într-o școală catolică, doi parlamentari francezi publică miercuri un raport în care spun că Franța ar trebui să reglementeze mai bine școlile private și să permită urmărirea penală, indiferent de momentul în care au fost comise abuzurile.

Raportul celor doi parlamentari vine după o anchetă declanșată de zeci de plângeri privind abuzurile fizice și sexuale comise de personal și de membri ai clerului, formulate de foști elevi ai școlii Notre-Dame de Betharram (o regiune din sud-vestul Franței), unde mulți dintre copii stăteau în campus pe toată durata anului școlar.

„În afară de femeile care ne serveau mâncarea la cantină, toți ceilalți erau violenți cu noi”, spune raportul, citându-l pe Didier Vinson, fost elev al școlii Betharram.

250 de plângeri împotriva a cel puțin 26 de agresori

De altfel, foști elevi și absolvenți ai altor școli au relatat experiențe similare, precum și cazuri de abuz fizic și sexual.

Fiica cea mare a prim-ministrului François Bayrou a fost elevă a școlii din Betharram. Ea a povestit în aprilie că a fost lovită cu brutalitate de un preot care între timp a decedat în anii 1980.

În total, au fost depuse aproximativ 250 de plângeri împotriva a cel puțin 26 de presupuşi agresori, potrivit raportului. Cel puțin 90 dintre plângeri vizează abuzuri sexuale comise de cel puțin 15 persoane.

Conducerea școlii, care acum poartă numele „Le Beau Rameau”, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii și nici nu se știe să fi comentat public acuzațiile.

Cazul a căpătat și o dimensiune politică, deoarece Bayrou – fost ministru al Educației și politician influent în regiunea unde se află școala – a fost acuzat de către oponenți că a mințit când a spus că nu știa despre scandal.

Fiica sa, Hélène Perlant, a declarat că nu i-a spus tatălui său nimic până în săptămâna în care dezvăluirile sale au fost publicate în revista Paris Match. Bayrou a negat în repetate rânduri orice implicare sau vină, susținând că nu a fost la curent cu abuzurile.

Parlamentul îl acuză pe Bayrou că a mințit când a spus că nu știa de agresiunile din școlile private

Autorii raportului – Paul Vannier, din partea partidului de Extremă stângă La France Insoumise, și Violette Spillebout, din partidul centrist al președintelui Emmanuel Macron – intenționează acum să elaboreze un proiect de lege care să elimine termenul de prescripție pentru abuzurile împotriva minorilor.

Vannier a declarat că dorește, de asemenea, ca Parlamentul să ia măsuri împotriva lui Bayrou, pe care îl acuză că a mințit.

Multe dintre plângerile legate de Betharram vizează presupuse abuzuri comise încă din anii 1950. În prezent, termenul de prescripție este de 30 de ani pentru viol și de 10 ani pentru agresiune sexuală.

„Un eșec major al statului în controlul și prevenirea violenței în școli”

„Acest raport formulează o constatare gravă: un eșec major al statului în controlul și prevenirea violenței în școli”, a spus Vannier într-o conferință de presă.

Parlamentarii au scris în raport că situația este mai gravă în școlile private catolice.

Ei au invocat „un model educațional explicit mai strict” și „un cod al tăcerii deosebit de răspândit”.

În Franța, aproximativ 2 milioane de elevi frecventează școli catolice. Școlile publice sunt laice, conform separării constituționale dintre religie și stat. Majoritatea școlilor private din țară sunt catolice.

Ce măsuri cer parlamentarii

Parlamentarii cer ca statul să creeze un fond de despăgubire pentru victime și să își recunoască responsabilitatea pentru faptul că nu a verificat suficient ce se întâmpla în școlile private, în special în internate.

Printre măsurile propuse se numără: inspecții regulate și inopinate în toate școlile și o pregătire mai bună pentru tot personalul școlar în ceea ce privește identificarea și gestionarea abuzurilor.

Ei afirmă că inspecțiile în școlile private, spre deosebire de cele publice, sunt mult prea rare.