700 de euro pe lună pentru ziare: tradiția pe care cafenelele vieneze refuză să o abandoneze

Pentru aceste localuri, ziarul a rămas aproape la fel de important precum cafeaua servită la masă.

Până la 700 de euro lunar pentru ziare

Unele cafenele din capitala Austriei ajung să plătească aproximativ 700 de euro pe lună pentru abonamente la publicații, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Obiceiul face parte din cultura tradițională a cafenelelor vieneze, instituții care au devenit în timp nu doar locuri în care se consumă cafea, ci și spații de lectură, dezbatere și socializare.

La unul dintre localurile prezentate de publicația germană, clienții pot fi văzuți citind presa în timp ce beau un „Verlängerter”, o melange sau o cafea mocha. Ziarele nu sunt tratate drept un accesoriu decorativ, ci ca o componentă firească a experienței oferite vizitatorilor.

Variantele digitale nu conving clienții

În cafenelele vieneze care păstrează acest obicei, trecerea integrală la publicații digitale nu pare să fie o alternativă dorită. Clienții preferă ziarul în format fizic, pe care îl pot răsfoi la masă și apoi lăsa următorului cititor.

Lectura are și o funcție socială. Articolele citite individual ajung frecvent să devină punctul de plecare pentru discuții între clienți, păstrând astfel una dintre caracteristicile istorice ale cafenelei vieneze: rolul de loc de întâlnire și schimb de idei.

O tradiție asociată identității Vienei

Cafenelele sunt unul dintre simbolurile culturale ale capitalei austriece, alături de obiective precum Catedrala Sfântul Ștefan sau parcul Prater. Cultura lor s-a format în jurul unui ritual care presupune nu doar consumul unei cafele, ci și posibilitatea de a petrece timp îndelungat la masă, inclusiv citind presa.

Faptul că proprietarii continuă să suporte costuri considerabile pentru abonamente arată că ziarul tipărit își păstrează aici o valoare pe care presa digitală nu a reușit încă să o înlocuiască.

Pentru turiștii români care ajung la Viena, rafturile cu ziare din cafenelele tradiționale rămân astfel parte dintr-o experiență locală care a supraviețuit, cel puțin deocamdată, schimbării radicale a modului în care europenii consumă informația.