Crăciunul - sărbătoare a bucuriei şi familiei. Vezi aici tradiţiile din mai multe ţări!

Dincolo de o sărbătoare religioasă, Crăciunul înseamnă pentru creştinii din toată lumea timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor.

3821 afişări
Imaginea articolului Crăciunul - sărbătoare a bucuriei şi familiei. Vezi aici tradiţiile din mai multe ţări!

Crăciunul - sărbătoare a bucuriei şi familiei. Vezi aici tradiţiile din mai multe ţări! (Imagine: Bogdan Maran/Mediafax Foto)

Germanii numesc Crăciunul "Weihnachten", care înseamnă "noaptesolemnă", sau "Heiligenachten" - "noapte sfântă". Este evocată,atunci, nu naşterea lui Hristos, ca în ţările latine, ci slujba dela miezul nopţii de Crăciun. Încă din prima duminică de Advent,târgurile de Crăciun invadează pieţele oraşelor, dându-se astfelstartul sărbătorilor de sfârşit de an. Coroana de Advent,confecţionată în familie, cu ramuri verzi care celebrează natura,este aşezată, în aceste zile, în case. Pe aceasta se găsesc fiepatru lumânări, care vor fi aprinse succesiv în fiecare duminică deAdvent, fie 24 de săculeţe cu dulciuri şi bunătăţi care vor fidegustate zilnic în familie. De Crăciun, germanii sunt foartepreocupaţi de decorarea locuinţei. Coroane de brad sunt agăţate lauşa de la intrare, în timp ce la ferestre sunt puse lumânărielectrice.

Până în ziua de Crăciun, germanii vizitează, în familie,nenumăratele scene biblice ale Naşterii lui Iisus, înminiatură sau în mărime naturală, figurative sau animate,construite peste tot. În aer liber, oamenii se încălzesc cu vinfiert condimentat, uşor îndulcit.

În Germania, sărbătoarea Crăciunului durează douăzile. 26 decembrie este zi liberă, întrucât e cea de-adoua zi de Crăciun, dedicată vizitelor în familie sau la prieteni.Cadourile sunt oferite în după-amiaza zilei de 25 sau în searazilei de 24 decembrie, dar nu "de Moş Crăciun", ci "de Christ-Kind"(copilul Iisus).

În Bulgaria, Crăciunul ("Koleda") începe la 12 noaptea,când fetele tinere pregătesc o pâine specială ("Krava")pentru al lor "Koledar" (colindător) favorit. "Koledarii" sunttineri necăsătoriţi sau căsătoriţi recent, care, costumaţi cu hainetradiţionale, ţin în mâini un "Koledarka", un baston mare din lemnde stejar sculptat. Ei fac înconjurul satului şi se opresc înfiecare casă pentru a face urări şi pentru a primi cadouri specialpreparate pentru ei. Sărbătoarea Crăciunului durează până în zoriizilei.

Noaptea de Ajun este numită de maghiari "Szent-este" sau"noapte sfântă". Înainte să meargă la biserică, pentruslujba de la miezul nopţii, familiile se adună în jurul bradului deCrăciun, cântă colinde şi deschid cadourile. În Ungaria, scenanaşterii lui Iisus are o mare importanţă în celebrarea Crăciunuluişi este prezentată, cu câteva zile înaintea sărbătorii, de grupuride copii, dar şi de adulţi, care merg din casă în casă. Spectacolulinclude păpuşi, costume, muzică şi dansuri.

Scandinavii numesc Crăciunul "Jul", adaptând numelesărbătorii păgâne a solstiţiului de iarnă "roata". Estevorba de roata anului care se învârte încă puţin către primăvară.Această sărbătoare reprezenta debutul unei perioade de 12 nopţi,din 24 decembrie până pe 8 ianuarie, şi simboliza noapteahibernală, cele mai lungi nopţi ale anului, în timpul cărora sepregăteşte reînnoirea luminii şi a vegetaţiei (bradul verde).

Crăciunul în Danemarca este o perioadă desărbătoare care se împărtăşeşte cu familia şi prietenii.Festivităţile de Advent încep cu patru săptămâni înainte deCrăciun. Coroana de ramuri verzi este făcută în familiesau cu prietenii şi fiecare dintre duminici este un prilej de a luaparte la mese festive, în compania celor dragi.

La începutul lunii decembrie, toate casele şi apartamentele suntluminate în roşu, fie cu ajutorul unei lumânări, fie cu cel al unorfelinare confecţionate din diverse materiale. Fie că sunt brazi,fie că sunt altfel de copaci, arborii din faţa caselor sunt şi eiluminaţi, iar balcoanele apartamentelor, decorate.

Pentru finlandezi, Crăciunul este poate cea maiimportantă perioadă de festivităţi. În fiecare an, MoşCrăciun îşi face intrarea la Helsinki. Luna decembrie este punctatăde date importante, în special pe 6 decembrie, ziua independenţeiFinlandei, şi pe 13, sărbătorirea Sfintei Lucia (Sankta Luci).Această sărbătoare vine dintr-o tradiţie populară suedeză,introdusă în Finlanda în 1950. Este vorba de alegerea, dintrefetele tinere, a celei care va fi "Lucia naţională". Îmbrăcată cu orochie lungă, albă şi purtând o coroană cu beculeţe aprinse pe cap,Lucia apare pentru prima dată pe 13 decembrie. Până la sfârşitullunii decembrie, ea vizitează spitalele, şcolile şi asistă ladiverse sărbători, purtând un mesaj de lumină, speranţă şicaritate.

În Suedia se mănâncă şuncă, peşte şi fasole, iar înFinlanda masa este bogată în preparate de bază pe peşte:somon sau hering în diverse sosuri. Peştele îngheţat şi icrele desomon sau de cod sunt şi ele printre preferinţele finlandezilor.Merluciul are reţetă aparte. El este pus la macerat în apă mineralăşi se serveşte cu sos bechamel şi cartofi. Alte tradiţii culinaresunt şunca şi cârnaţii. Desertul de Craciun este o plăcintă cu gemnumită Joulutorttu.

În ajunul Crăciunului, la ora prânzului, secretarul general alprimăriei oraşului Turku, situat în sud-vestul Finlandei, proclamăpublic începutul Păcii de Crăciun, declaraţia fiind transmisă întoată ţara, la radio şi televiziune. De Crăciun, oamenii îşi petrectimpul în familie, pentru ca pe 26, de Sfântul Ştefan, finlandeziisă meargă în vizită la colegi şi prieteni.

În Spania, sărbătorile de Crăciun încep la jumătatealunii decembrie şi se termină pe 6 ianuarie, de "Ziuaregilor". Chiar dacă Moş Crăciun e din ce în ce mai popular,tradiţia spune că darurile sunt aduse copiilor de Regii Magi, înzorii zilei de 6 ianuarie, zi liberă la spanioli.

Cu câteva zile înainte de Crăciun, spaniolii construiesc sceneale Naşterii lui Iisus şi împodobesc bradul de Crăciun. În Spania,majoritatea preparatelor tradiţionale sunt pe bază de fructeuscate: migdale în supă, nuci şi migdale în prăjituri şi seminţe depin în varză roşie. Mulţi spanioli mănâncă peşte, de regulă prăjit,cu cartofi şi ceapă şi decorat cu pătrunjel şi şofran. Prăjituratradiţională "touronun" este preparată din ciocolată, nucă decocos, îngheţată de praline, pastă de migdale, glazurată cuciocolată, combinată cu ulei de masline, fructe uscate, nuci şimigdale întregi.

În Portugalia, ziua de Ajun este liberă şi mulţi oameniasistă la slujba de la miezul nopţii. În clipa în care seaud cele 12 bătăi de la miezul nopţii, toţii credincioşii se duc labiserica locală pentru a celebra Missa do Galo ("mesa cocoşului").Conform credinţelor, un cocoş ar fi cântat în dimineaţa de 25decembrie, sărbătorind în felul său naşterea lui Iisus. ÎnPortugalia, Ajunul Crăciunului se cheamă "Consoada" şi cuprindecina şi deschiderea cadourilor, lucru făcut mai târziu, în noapteade 24 spre 25. Potrivit tradiţiei, aceste cadouri nu sunt aduse deMoş Crăciun, ci de copilul Iisus.
În momentul deschiderii cadourilor, obiceiul cere să i se oferefiecărei persoane prezente câte o portocală. Pe vremuri, acestfruct hibernal era considerat ca un produs preţios şi a fost pepunctul de a deveni unul din simbolurile Crăciunului.

Bradul a intrat destul de recent în Portugalia, dar a devenitfoarte repede tradiţie. Ca dovadă, Lisabona a găzduit cel mai înaltbrad împodobit din Europa, de 62 de metri, anul acesta pomul fiindridicat la Porto şi măsurând 76 de metri.

În Estonia, Crăciunul începe cu săptămânile deAdvent, când estonienii cumpără calendare şi începîmpodobirea caselor. În fiecare an, pe 24 decembrie, preşedinteleţării declară "răgazul" de Crăciun, un obicei vechi de 350 de ani.Pe vremuri, la ţară, sătenii urmăreau atent stelele şi citeauviitorul în gheaţă. Ei credeau că, în această noapte, spiritelebune şi cele rele se plimbă, motiv pentru care trebuia pusă mâncarepe masă şi lăsat focul în vatră până dimineaţa.

Calendarul de Advent este, de asemenea, popular înFranţa, unde, cu câteva zile înainte de Crăciun, începeprocesul de decorare a străzilor, imobilelor, magazinelor mari şimici. De Ajun, credincioşii merg la biserică pentru a asista laslujba de la miezul nopţii. Ajunul Crăciunului reprezintă o ocazieideală pentru francezi de a se reuni în familie, în jurul unei meseîncărcate cu tot felul de produse tradiţionale, de la somon fumé,la fois gras şi scoici (tradiţionalele coquilles Saint Jacques), laBuche de Noel (o prăjitură de Crăciun, în formă de buturugă) şi,fireşte, un pahar de vin alături de multe sortimente de brânzeturi.Potrivit tradiţiei, Moş Crăciun (Père Noël) vine să aducă darurileîn noaptea de Ajun, pe care copiii le descoperă de dimineaţa subbradul împodobit.

În Grecia, naşterea lui Iisus este celebrată pe 25decembrie, însă Crăciunul este mai puţin important decâtPaştele. În Ajun, o masă frugală încheie o perioadă depost de 40 de zile. Oamenii se culcă devreme pentru a asista laslujba care începe la ora 4 dimineaţa. Pe 25 decembrie, laîntoarcerea de la biserică, toată familia împarte miere, fructeuscate şi Christopsomo ("pâinea lui Hristos"), un fel de plăcintăcu nuci pe care stăpâna casei a preparat-o în ajun şi în care aavut grijă să-şi lase amprenta degetelor, simbol al urmei degetelorlui Hristos, dovada că s-a născut. Masa de Crăciun la greci maicuprinde două prăjituri tradiţionale: Melomakaronas, însiropată cumiere, şi Kourabiedes, acoperită cu fulgi de zăhar.

Cadourile nu se împart de Crăciun, ci pe 1 ianuarie, în momentulîn care grecii sărbătoresc Sfântul Vasile. Acest sfânt este, dealtfel, cel ce aduce darurile. În Ajunul Crăciunului, de Anul Nouşi de Bobotează, copiii greci merg din casa în casă şi cântă desprenaşterea lui Iisus, despre venirea unui nou an şi de botezul luiIisus, în schimbul a câtorva monede.

Britanici denumesc Crăciunul "Christmas", adică "slujbalui Hristos". Toate casele sunt decorate pentru ocazie, laexterior şi la interior. Celebrele "Christmas carols" suntcântecele de Crăciun pe care copiii le intonează în stradă pentrucâteva monede. Pe 24 decembrie, înainte de a merge la culcare,copiii lasă, lângă şemineu, un mic platou cu mâncare pentru MoşCrăciun, astfel încât acesta să-şi poată reface forţele în timpullungii sale călătorii. Dimineaţa, aceştia îşi pot deschidecadourile strecurate în şosete, agăţate lângă şemineu sau lapicioarele patului.

Masa de Crăciun este organizată, de obicei, la prânz şi, doardupă ce aceasta ia sfârşit, copii pot merge să deschidă şi restulcadourilor, aflate sub brad.

Sărbătoarea de Crăciun ("Nollaig" - "zi de naştere")este una profund marcată de elementul religios în Irlanda.Irlandezii aprind lumânări la ferestre. La origine, era vorba de unsemn de bun venit adresat Mariei şi lui Iosif. De aceea, tradiţiacere ca fiecare lumânare să fie aprinsă de persoana cea mai tânărădin casă şi să nu fie stinsă decât de cineva pe nume Mary. Vremeîndelungată a existat obiceiul de a nu strânge masa după cina cufructe uscate şi pâine cu lapte, în semn de bun venit pentruvizitatori. Copiii îşi primesc cadourile pe 25 decembrie, iarsărbătorile ţin 11 zile. Apoi, pe 6 ianuarie, toate decoraţiunilesunt scoase, existând credinţa potrivit căreia acestea aduc ghiniondacă sunt ţinute în casă peste această dată.

Sărbătoarea Crăciunului ţine trei zile înItalia (24, 25, 26), din această ţară venind şi "ilpresepe" - scena Naşterii lui Iisus -, pe care familiile italiene oinstalează cu 9 zile înainte de Crăciun. Bradul de Crăciun se facepe 8 decembrie, zi, de asemenea, liberă în Italia.

În această perioadă, italienii oferă celor apropiaţi, colegilorde muncă sau vecinilor dulciuri, prăjituri cu chipul principalilorprotagonişti ai perioadei: Moş Crăciun (Babbo Natale) sau copilulIisus. Această tradiţie a cadourilor oferite vecinilor vinedintr-un obicei mai vechi, specific zonelor rurale, unde, înnoaptea de Crăciun, toţii copiii din sat plecau cu colindul. Înschimbul urărilor de fericire, belşug şi "la mulţi ani", copiiiprimeau cadouri constând în produse alimentare, precum făină, ouăsau carne uscată.

În Italia, însă, tradiţiile de Crăciun diferă de la o regiune alalta. În nordul ţării, cadourile sunt aduse de Moş Crăciun (BabboNatale) sau Micul Iisus (Gesu Bambino), pe 25 decembrie. În altepărţi acestea sunt aduse de Sfânta Lucia, pe 13 decembrie. Conformlegendei, Santa Lucia aducea de mâncare prietenilor săi creştiniascunşi în catacombe. La Roma şi în sudul Italiei, oamenii trebuiesă aştepte, pentru cadouri, data de 19 ianuarie, dată sfântă, încare Befana, bătrâna vrăjitoare cu părul alb, va trece. Îmbrăcatăîn negru şi cu pantofi rupţi în picioare, ea se deplasează pemătură şi împarte dulciuri copiilor cuminţi şi cărbuni celorneascultători. Copii îşi lasă, în general, şosetele într-un colţ alcasei pentru a primi bomboane.

În Polonia, perioada Crăciunului ("Gwiazdka" sau "micastea") este dedicată regenerării forţelor vitale alelumii, adică ale oamenilor, animalelor şi naturii, pentrua se îndeplini în cele mai bune condiţii ciclul curgerii timpului.Tradiţiile moderne asociază magie, binecuvântări de Anul Nou,decorarea casei şi simboluri ale reconcilierii. Cântecele deCrăciun sunt încă foarte prezente în această perioadă. În uneleregiuni, colindătorii, grupuri de copii sau de adolescenţi, vortrece din casă în casă cu stele multicolore şi cu scene aleNaşterii lui Iisus.

Obiceiul scenei biblice a Naşterii a intrat în Polonia odată cufranciscanii, în secolul al XIII-lea. Scena din Cracovia esteremarcabilă, ea reprezintă sufletul şi farmecul oraşului, dar şisperanţa adusă de Crăciun. Pentru pregătirea mâncărurilor deCrăciun, se strecoară câteva paie sub faţa de masă pentru a amintifaptul că Iisus s-a născut într-o iesle. Înainte de a începe sămănânce, toţi cei aşezaţi la masă împart azima (oplatek), marcatăcu scene ale naşterii Domnului, şi îşi fac urări de bine. Laînceput, cadourile se ofereau numai de Sfântul Nicolae, însă,astăzi, copiii primesc daruri şi în seara zilei de 24, pe caresteaua cea bună le etalează sub brad. În fine, slujba religioasăreprezintă un lucru aproape aproape obligatoriu, bisericilepoloneze, fiind, la această dată, pline de oameni.

Sărbătorirea Crăciunului în Canada este un buchet detradiţii provenind din mai multe culturi: franceză,germană, engleză, ucraineană şi cea a indienilor. Acest amestecgenerează o diversitate remarcabilă de obiceiuri.

Pentru francezii canadieni, cel mai important preparat esteplăcinta cu carne, "la tourtiere". Ea este însoţită de o supătradiţională, sosuri, brînzeturi, patiserie, prăjituri cu fructe,gogoşi. Principalul desert de Crăciun este Yule Log. Aceasta este oprăjitură de ciocolată, în formă de buştean, acoperită cu un stratgros de ciocolată albă şi neagră, pentru a părea acoperită cuzăpadă. Aceste desert este simbolul trunchiului de mesteacăn ars înfocul imens ce a durat toată noaptea dinaintea plecării francezilorîn Canada.

Canadienii englezi sărbătoresc Crăciunul avînd pe masă gîscăfriptă sau friptură de vită şi budincă de prune. Cele mai apreciatedulciuri sînt aşa-numitele Chicken Bones şi Barley Roys. Ele existăde peste o sută de ani pe mesele acestei părţi semnificative apopulaţiei canadiene. Chicken Bones (Oase de pui) au fost inventateîn 1885, de fraţii Ganong. Ele sînt un amestec de scorţişoară,zahăr şi ciocolată. Barley Toys sunt făcute de Yarmouth CandyCompany din Noua Scoţie, după aceeaşi reţetă veche de o sută deani: zahăr, glucoză, colorant şi ulei de măsline. Amestecul esteturnat în forme mici, reprezentînd pui, iepuri şi alte animale,jucării şi desigur, pe Moş Crăciun.

Masa tradiţională pentru cubanezi conţinefriptură de porc, fasole neagră cu orez şi plante tradiţionale subformă de piure.

Americanii nu au un mediu tradiţional deCrăciun. În general, ei mănâncă friptură de vită, cea decurcan fiind servită cu numai trei săptămâni înainte, de ZiuaRecunoştinţei. Aperitivele au aproape peste tot somon afumat,preparat în diferite feluri. La Casa Albă se serveşte "Prăjituraprezidenţială", preparată după o reţetă veche, de peste două secole(cu cireşe, migdale, petale şi sirop de trandafiri). Aceastătradiţie este unică în lume. În Vestul Americii este servitătradiţionala băutură "eggnog". Ea se prepară în vase mari de sticlăşi conţine brandy, rom, ouă şi lapte.

Multe persoane din Noua Zeelandă urmează vechiletradiţii engleze în ceea ce priveşte masa tradiţională:curcan, budincă de stafide şi salate reci. Un Crăciun desăvârşitinclude prăjitura "Pavlova" - preparată din bezea şi decorată cukiwi, căpşuni şi frişcă.

Ruşii sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, înconcordanţă cu calendarul iulian. Oamenii postesc de Advent, timpde 40 de zile, de pe 28 noiembrie până în seara de 6 ianuarie, cândapare prima stea pe cer. Atunci, familiile ruse iau o cină cu 12feluri de mâncare, în cinstea celor 12 apostoli ai lui Iisus,printre care se regăsesc: peşte, ciorbă de sfeclă, varză cu mei,fructe uscate. Cel mai important ingredient este un fel de păsat,numit "kutya", făcut din grâu sau alte cereale, ce simbolizeazăsperanţa şi nemurirea, miere şi seminţe de mac, despre care secrede că aduc fericirea, succesul şi liniştea.

În Rusia, cadourile de Crăciun sunt aduse de Ded Moroz sau MoşGerilă, care l-a înlocuit pe Sfântul Nicolae în timpul regimuluicomunist, dar şi de Babushka. Potrivit unei legende, aceasta era obătrână care a pornit să-l vadă pe pruncul Iisus cu un coş plin cudaruri, însă, negăsindu-l, a lăsat cadouri pentru copii în fiecarecasă pe care a vizitat-o. Ded Moroz, spiritul iernii la ruşi, esteajutat să ducă darurile de Snegurochka, fata zăpezii.

Bradul de Crăciun (Yolka) este o altă tradiţie care a fostinterzisă în perioada sovietică, însă, pentru a o menţine vie,ruşii împodobeau brazi de Anul Nou. Şi cum ornamentele fie erauprea scumpe, fie nu se găseau, brazii de Crăciun erau împodobiţi cuobiecte făcute în casă şi cu fructe.

(Material realizat de Laura Mitran,laura.mitran@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici