De ce avem nevoie să fim admirați pe rețelele de socializare? Psiholog: Nu ne mai întrebăm „cine sunt”, ci „cum sunt perceput”

De ce simțim nevoia să fim apreciați online? Specialiștii spun că fenomenul are explicații psihologice profunde și este legat de nevoia umană fundamentală de apartenență și validare socială.

Nevoia de apreciere este naturală

Potrivit psihologilor, dorința de a fi admirat nu este o invenție a internetului. Oamenii au căutat dintotdeauna aprecierea celor din jur.

Adrian Marcu, psiholog, a explicat pentru MEDIAFAX că această nevoie este firească, însă devine problematică atunci când ajunge să fie singura sursă de confirmare a valorii personale:

„Din punct de vedere psihologic omul are nevoie de recunoaștere, iar validarea socială reprezintă răspunsul primit din partea celorlalți că suntem apreciați, acceptați și valoroși. Însă problema apare atunci când această validare devine principala sursă de confirmare a valorii personale”.

În psihologie, recunoașterea socială este considerată o nevoie importantă pentru dezvoltarea stimei de sine. Atunci când primim semnale pozitive din partea celorlalți, creierul interpretează acest lucru ca pe o confirmare a valorii noastre personale.

Rețelele sociale au amplificat însă acest mecanism, oferind feedback instantaneu și măsurabil.

Cum funcționează validarea prin like-uri

Fiecare notificare primită pe platformele sociale poate activa sistemul de recompensă al creierului. Studiile din domeniul neuroștiinței au arătat că aprecierea socială poate stimula eliberarea dopaminei, neurotransmițător asociat cu senzația de satisfacție și recompensă.

Cu alte cuvinte, un număr mare de aprecieri poate genera o stare temporară de bine, asemănătoare cu cea produsă de alte experiențe plăcute.

De aici apare și tendința unor persoane de a verifica frecvent telefonul sau de a urmări constant reacțiile la postările publicate.

Psihologul Adrian Marcu spune că platformele digitale sunt construite tocmai în jurul acestui mecanism de recompensă.

„Platformele sociale au transformat această nevoie într-un mecanism continuu de recompensă precum aprecierile, distribuirile, comentariile, numărul de vizualizări. Valoarea persoanei se confundă astfel cu indicatorii digitali”, explică specialistul.

Rețelele sociale au transformat atenția într-o monedă

În mediul online, vizibilitatea a devenit o formă de capital social. Cu cât o persoană este mai urmărită, mai apreciată sau mai distribuită, cu atât poate avea mai multă influență.

Acest lucru este valabil atât pentru influenceri și vedete, cât și pentru utilizatorii obișnuiți.

Pentru mulți oameni, aprecierea online oferă sentimentul că sunt văzuți, ascultați și importanți într-o lume din ce în ce mai aglomerată și competitivă.

Însă, avertizează specialistul, această schimbare a modificat inclusiv felul în care oamenii își construiesc identitatea.

„În zilele noastre identitatea este adesea construită prin imagine și nu ne mai punem întrebarea ‘cine sunt’, ci ‘cum sunt perceput’, rezultatul fiind acela că imaginea ‘filtrată digital’ începe să înlocuiască autenticitatea. Putem vorbi de o îndepărtare de la sine pentru a deveni ceea ce credem noi că ceilalți apreciază”.

Potrivit lui Adrian Marcu, identitatea riscă să devină „un produs construit pe imagine”, spre deosebire de trecut, când avea la bază valori solide.

„În trecut identitatea avea la bază valori precum familia, profesia, iar modul în care experiențele de viață erau rezolvate creau un construct identitar mult mai puternic și stabil”.

De ce comparăm succesul nostru cu al altora

Un alt motiv pentru care căutăm admirația pe rețelele sociale este comparația socială.

Platformele digitale ne expun zilnic la imagini cu oameni care par mai fericiți, mai bogați, mai frumoși sau mai de succes. În mod natural, creierul începe să compare propria viață cu cea prezentată de ceilalți.

Problema este că majoritatea utilizatorilor afișează doar momentele pozitive, creând o imagine idealizată a realității.

Psihologul Adrian Marcu explică efectele acestui fenomen: „Platformele sociale girează un mediu competitiv în care comparația ocupă un loc de bază, iar atunci când o persoană se compară poate să înceapă să creadă că nu este suficient de atractivă, nu se ridică la realizările celorlalți. Ca idee fundamentală, ceilalți au o viață mai fericită decât a mea”.

Această comparație constantă poate genera anxietate, frustrare și nevoia de a obține la rândul nostru validare prin postări care să atragă admirația altora.

Când nevoia de apreciere devine o problemă

Specialiștii atrag atenția că există o diferență între dorința normală de apreciere și dependența de validare externă.

Atunci când starea de bine depinde exclusiv de reacțiile primite online, pot apărea probleme emoționale precum:

• scăderea stimei de sine;
• anxietate socială;
• sentimentul de respingere;
• dependența de rețelele sociale;
• dificultatea de a lua decizii fără aprobarea celorlalți.

În aceste situații, persoana ajunge să își evalueze valoarea personală prin prisma numărului de aprecieri sau urmăritori.

Adrian Marcu face referire la perspectiva psihiatrului francez Christophe André, care descrie elementele unei stime de sine sănătoase:

„Din perspectiva psihiatrului francez Christophe Andre sunt descrise trei caracteristici pentru o stimă de sine sănătoasă: acceptarea propriei imperfecțiuni, independența relativă față de opinia celorlalți și continuitatea sentimentului propriei valori indiferent de succes sau eșec”.

În schimb, spune psihologul, rețelele sociale stimulează exact opusul.

„Rețelele sociale funcționează aproape în direcția opusă, favorizând comparația permanentă, performarea unei identități ideale, evitarea vulnerabilității și căutarea aprobării imediate, rezultatul fiind ceea ce Andre ar numi o stimă de sine condiționată, dependentă de reacțiile mediului”.

De ce admirarea online nu este suficientă

Psihologii subliniază că aprecierea virtuală poate oferi satisfacție pe termen scurt, însă nu poate înlocui relațiile autentice și sentimentul profund al valorii personale.

Încrederea în sine sănătoasă se construiește prin realizări reale, relații stabile, competențe dezvoltate și acceptarea propriei persoane, nu doar prin reacțiile din mediul online.

Adrian Marcu consideră că oamenii ar trebui să învețe să separe rezultatele unei acțiuni de propria valoare ca persoane: „Într-un final ar fi mult mai sănătos să avem abordarea că dacă o acțiune întreprinsă nu a avut rezultatul scontat, chiar dacă am greșit, valoarea mea ca om nu dispare”.

Admirația primită pe rețelele sociale poate fi plăcută și motivantă, însă devine problematică atunci când ajunge să definească identitatea unei persoane.

Când valoarea personală nu mai poate fi măsurată în like-uri

Nevoia de a fi admirați pe rețelele de socializare este, în esență, o extensie modernă a unei nevoi umane vechi: dorința de a fi acceptați și apreciați de ceilalți. Diferența este că, astăzi, validarea poate veni instantaneu și în cantități uriașe, printr-un simplu click.

Specialiștii avertizează însă că o stimă de sine sănătoasă nu se construiește din numărul de like-uri sau urmăritori, ci din autenticitate, relații reale și capacitatea de a ne păstra sentimentul propriei valori indiferent de reacțiile primite în mediul online.