Filmul "Finding Dory" va afecta viaţa marină. Explicaţia cercetătorilor - VIDEO

Acvariştii nu au crescut până acum specia peşte-chirurg în captivitate, iar unii dintre ei se tem că filmul "Finding Dory/ În căutarea lui Dory" ar putea duce la colectarea crescută a acestora din habitatul lor natural, potrivit National Geographic.

3626 afişări
Imaginea articolului Filmul "Finding Dory" va afecta viaţa marină. Explicaţia cercetătorilor - VIDEO

Filmul "Finding Dory" va afecta viaţa marină. Explicaţia cercetătorilor - VIDEO (Imagine: imdb)

Aproximativ 300 de specii de peşti sau 17% din speciile marine de acvariu au fost crescute în captivitate, potrivit revistei Coral, care publică anual o listă a speciilor de peşti marini crescuţi în captivitate. Doar 6% dintre acestea sunt disponibile comercial şi chiar şi mai puţine sunt clasificate ca "disponibile în mod obişnuit".

Acvicultorii speră să scadă din presiunea pusă pe anumite specii populare de peşte. De exemplu, cererea pentru peştii-clovn a explodat după ce a fost lansat filmul "Finding Nemo/ În căutarea lui Nemo", în anul 2003. Timp de mai multe decenii, crescătorii au avut posibilitatea să cultive mai multe specii de peşte-clovn în captivitate, iar acest fapt a scăzut presiunea pusă pe populaţia sălbatică de peşti-clovn.

Acum, preocuparea principală gravitează în jurul speciei peşte-chirurg - peştele Dory, căruia îi dă voce simpatica Ellen DeGeneres, în sequel-ul "Finding Dory". Majoritatea cercetătorilor se tem că filmul va provoca o creştere alarmantă a cererii pentru specia chirurg-regal, pe care stocul curent, fiind insuficient, nu o poate îndeplini.

Această specie de peşte - chirurg-regal - nu poate fi sustrasă din habitatul natural într-un mod corespunzător. Unii colectori distrug coralul încercând să prindă un astfel de animăluţ şi nu există nici alternative crescute în captivitate.

În timp ce din ce în ce mai multe specii sunt crescute cu succes în captivitate, unii cercetătorii şi pasionaţi se întreabă dacă are sens ca industria să facă tranziţia la un model crescut complet în captivitate.

Andrew Rhyne, biolog marin la Universitatea Roger Williams din Rhode Island, care studiază comerţul maritim, spune că nu. Cercetarea sa a subliniat valoarea economică şi ecologică a pescuitului din mediul sălbatic desfăşurat în mod crespunzător. În timp ce comerţul maritim poate pune în pericol ecosistemele de corali, poate fi, de asemenea, şi o parte din soluţie.

"Este despre a motiva protejarea habitatului natural. Colectarea şi comercializarea peştilor de acvariu este o sursă valoroasă de venit pentru comunităţile de pe coastă. Asta în schimb încurajează comunităţile să protejeze ecosistemele de corali, pentru că întreţinerea oamenilor depinde de ele. Pe scurt, o zonă de pescuit bine gestionată creează valoare, iar acea valoarea creează cauza de protejat", a declarat Andrew Rhyne.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici