Giulgiul din Torino, contaminat cu morcov, pepene și unele plante care au fost aduse în Europa și Asia după descoperirea Americii

O analiză a probelor prelevate din Giulgiul din Torino a dezvăluit numeroase contaminări cu ADN uman, animal și vegetal, potrivit Live Science. Unele dintre urmele de ADN uman sugerează că există o influență din India, ceea ce ar putea însemna că pânza provine de acolo, susțin cercetătorii într-un nou studiu. De asemenea, surprinde absență speciilor asociate în mod tradițional cu regiunea Levantului și cu poveștile din Biblie. Mai mult, unele dintre speciile de plante detectate pe giulgiu nu au ajuns în Lumea Veche decât în secolul al XVI-lea, ceea ce sugerează că pânza a fost contaminată ulterior, au declarat experții pentru Live Science.

Cercetătorii au descoperit că pisicile și câinii oferă aproximativ 44% din ADN-ul animal de pe giulgiu. Totodată, au fost găsite urme de la pui, bovine, capre, oi, porci, cai, căprioare, iepuri, pești și căpușe. Speciile de plante sunt reprezentate de morcov, grâu, porumb, secară, ardei, roșii, cartofi, pepeni, castraveți, precum și urme de ierburi, banane, migdale, nuci și portocale. Unele dintre aceste plante reflectă practici agricole tipice din Europa și bazinul Mării Mediterane, dar altele, precum bananele, cartofii, ardeii și roșiile, au fost introduse în regiune după secolul al XVI-lea.

Giulgiul a fost plimbat prin Europa medievală

ADN-ul de la oameni, animale și plante poate fi transferat pe un obiect cu sau fără atingere. Diversitatea de urme arată că giulgiul ar fi fost contaminat ca urmare a expunerii publice în piețele medievale.

Faimosul giulgiu a circulat prin Europa timp de secole. Prima mențiune documentară a giulgiului a fost în Lirey, un sat din nordul Franței, în 1354. Încă de la început au existat dezbateri cu privire la autenticitatea sa.

Numeroși cercetători susțin că pânza este un fals, iar o datare cu carbon a plasat originea sa în perioada medievală. Experții mai cred că imaginea umană de pe giulgiu a rezultat probabil din faptul că pânza a fost așezată pe o sculptură în basorelief. Există și cercetătorii care cred că pânza este autentică și o plasează în urmă cu 2.000 de ani.