Încă un factor de risc pentru apariția anxietății: zahărul consumat în copilărie

Cercetătorii au descoperit și diferențe la nivelul unor regiuni ale creierului, însă rezultatele nu demonstrează că zahărul este o cauză directă a tulburărilor de anxietate, potrivit Newsweek.

Cercetarea, publicată în revista Translational Psychiatry și coordonată de cercetători de la University of Surrey, a analizat efectele pe termen lung ale expunerii la zahăr în primele 1.000 de zile de viață, o perioadă care include sarcina și primii doi ani după naștere.

Oamenii de știință au profitat de o situație istorică neobișnuită: raționalizarea zahărului instituită în Marea Britanie după cel de-Al Doilea Război Mondial. Ridicarea treptată a restricțiilor le-a permis să compare persoane de vârste apropiate care au fost expuse unor cantități diferite de zahăr la începutul vieții.

Peste 45.000 de persoane incluse în analiză

Cercetătorii au folosit date de la peste 45.000 de participanți din UK Biobank, născuți între 1951 și 1956.

Aceștia au fost împărțiți în funcție de perioada în care au fost expuși raționalizării zahărului: în timpul vieții intrauterine și pentru diferite intervale de până la 24 de luni după naștere. Au existat și grupuri de control formate din persoane de vârste similare născute după eliminarea raționalizării, precum și din participanți născuți în Irlanda.

Rezultatele au indicat că riscul de anxietate la maturitate era cel mai redus în rândul persoanelor cu cea mai mică expunere la zahăr în timpul sarcinii și în primii doi ani de viață.

În cazul femeilor, cercetătorii au observat că cele care nu au fost expuse deloc raționalizării sau au beneficiat de restricții pentru o perioadă scurtă prezentau o probabilitate mai mare de a dezvolta anxietate ulterior.

A fost identificată și o asociere între expunerea timpurie la zahăr și depresie, însă aceasta a devenit mai puțin semnificativă după efectuarea ajustărilor statistice.

Diferențe observate și la nivelul creierului

Analizele imagistice au indicat și diferențe structurale ale creierului între grupurile studiate.

Din 139 de regiuni cerebrale în care a fost măsurat volumul materiei cenușii, 80 prezentau diferențe semnificative între grupurile definite în funcție de raționalizare. Analize suplimentare au identificat diferențe semnificative în 11 dintre acestea atunci când persoanele expuse cel mai mult timp restricțiilor privind zahărul au fost comparate cu cele care nu au trecut deloc prin raționalizare. Printre zonele identificate se aflau și regiuni ale cerebelului.

Expunerea timpurie ar putea avea legătură și cu preferințele alimentare de mai târziu. Persoanele care au trecut prin cea mai lungă perioadă de restricționare a zahărului, din timpul sarcinii până la vârsta de doi ani, au raportat la maturitate o preferință mai redusă pentru alimentele dulci.

Cercetătorii avertizează: asocierea nu înseamnă cauzalitate

Rezultatele trebuie însă interpretate cu prudență. Raționalizarea din perioada postbelică nu a modificat exclusiv consumul de zahăr, ci și alimentația generală a familiilor, iar persoanele născute la câțiva ani distanță au crescut în condiții sociale și economice diferite.

Din acest motiv, studiul nu demonstrează că zahărul consumat în primii ani de viață provoacă anxietate la maturitate.

Autorii consideră însă că rezultatele oferă noi indicii privind importanța nutriției în perioada de dezvoltare timpurie. Cercetarea vine după alte studii care au asociat expunerea la zahăr în această etapă a vieții cu afecțiuni cronice, inclusiv diabetul.

Primele 1.000 de zile sunt considerate o perioadă importantă pentru dezvoltarea creierului, iar noile rezultate sugerează că alimentația din timpul sarcinii și din primii ani ai copilăriei ar putea avea legături cu sănătatea și comportamentul alimentar observate chiar și după mai multe decenii.