Ziua care schimba istoria aviaţiei în urmă cu 50 de ani. „Traficul a îngheţat şi oamenii şi-au ridicat privirile spre cer”

Pe 2 martie 1969, în sudul Franţei, în bliţurile a sute fotoreporteri, decola Concorde. Aeronava cu design futurist marca o nouă filă în istoria aeronauticii, fiind primul avion supersonic de pasageri din lume.

8706 afișări
Imaginea articolului Ziua care schimba istoria aviaţiei în urmă cu 50 de ani. „Traficul a îngheţat şi oamenii şi-au ridicat privirile spre cer”

Ziua care schimba istoria aviaţiei în urmă cu 50 de ani. „Traficul a îngheţat şi oamenii şi-au ridicat privirile spre cer”

La împlinirea a jumătate de secol de la acest eveniment, AFP a scos din arhivă articolul în care unul dintre reporterii agenţiei consemna, în 1969, primul test al aeronavei Concorde, pe aeroportul din Toulouse.

Proiectul fusese rodul unui parteneriat franco-britanic, între Britisch Aircraft Corporation (în prezent, BAE Systems) şi Sud-Aviation (o companie precursoare a Airbus). În 1962, guvernele Franţei şi Marii Britanii îşi uniseră forţele pentru a crea un avion de pasageri capabil să atingă o viteză de zbor mai mare decât cea a sunetului. După o serie de dificultăţi - presărate nu de puţine ori şi cu orgolii politice -, tehnicienii au obţinut, însă, ceva mai mult de atât: o aeronavă care depăşea de două ori viteza sunetului.

La ora 15:30, pe 2 martie, cerul de deasupra Toulouse-ului se curăţase de nori, scrie AFP, vremea era acum ideală pentru decolare. Concorde 001 a apărut pe pistă, înaintând încet, cu toate camerele televiziunilor îndreptate spre aeronavă. La bord se afla pilotul de teste Andre Turcat.

La un moment dat, avionul a prins viteză şi a decolat, lăsând în urmă un sunet asurzitor prin care comentatorul BBC prezent la faţa locului, Raymond Baxter, striga din toţi rărunchii: „Zboară! Concorde zboară!”.

Spectacolul nu a durat mult. Turcat avea ordinul să facă doar o „boltă” pe deasupra râului Garonne, la viteză redusă. Scopul primului test nu fusese acela de a sparge bariera sunetului, ci pur şi simplu de a ridica avionul de la sol şi de a reuşi o aterizare lină.

„Vuietul celor patru motoare puternice şi silueta aeronavei, ca o pasăre de pradă în văzduh, au îngheţat traficul pe o autostradă din apropiere, în timp ce oamenii s-au oprit şi şi-au ridicat privirile spre cer”, relata atunci reporterul AFP.

În cockpit, atmosfera era sufocantă, deoarece trei dintre cele patru sisteme de climatizare cedaseră şi temperatura începuse să crească rapid.

Când roţile au atins la aterizare asfaltul pistei, în ropotele de aplauze ale mulţimii, nori de fum s-au ridicat din cauciucuri şi paraşuta de siguranţă s-a deschis în coada aeronavei pentru a opri vehiculul de 112 tone.

Zborul durase 27 de minute.

Pe 9 aprilie 1969, urma al doilea test Concorde, în Marea Britanie, cu un prototip construit în Regatul Unit, iar pe 1 octombrie în acelaşi an, Andre Turcat urca din nou la bord, ducând de data aceasta avionul dincolo de bariera sunetului.

Aveau să mai treacă şapte ani şi peste 5.500 de ore de zbor, până când Concorde avea să primească autorizaţie pentru a intra în serviciu comercial, în 1976, cu zboruri operate de Air France şi British Airways.

Zborurile comericale ale Concorde au durat doar 27 de ani. În 2003, „marea pasăre albă”, cum îi spuneau piloţii avionului, a fost scoasă din circuit din cauza costurilor de operare mult prea mari şi volatilităţii pieţei de profil.

Cu trei ani înainte de ieşirea sa din scenă, un Concorde se prăbuşise la ieşire din Paris, lăsând în urmă 113 morţi, tragedia care i-a pecetluit soarta. 

Până în acel moment, Concorde fusese cel mai sigur avion din lume.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici