FOCUS: Agenda summit-ului NATO

Summitul NATO începe în seara zilei de 2 aprilie, cu o cină oferită de preşedintele Traian Băsescu pentru înaltele oficialităţi prezente, principalele discuţii urmând a se desfăşura în 3 şi 4 aprilie.

179 afișări
Imaginea articolului FOCUS: Agenda summit-ului NATO

Agenda summit-ului NATO

I. PROGRAMUL SUMMITULUI

Summit-ul NATO va începe în seara zilei de 2 aprilie, cu o cină în format restrâns, la care participă şefii delegaţiilor statelor membre NATO, oferită la Palatul Cotroceni de preşedintele Traian Băsescu. Lucrările propriu-zise vor începe în dimineaţa zilei de 3 aprilie, când sunt programate să se desfăşoare Consiliul Nord-Atlantic şi Consiliul Parteneriatului Euro-atlantic. În după-amiaza zilei de 3 aprilie se va desfăşura Reuniunea în format ISAF. Ultima zi, 4 aprilie, va fi dedicată consiliilor NATO - Ucraina şi NATO - Rusia.

La summit vor participa aproximativ 3.000 de delegaţi, fiind confirmată deja participarea a 24 de şefi de stat, 26 de premieri şi 87 de oficiali cu rang de ministru. Un mister rămâne, deocamdată, prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin la summit. Chiar Adrian Cioroianu a declarat recent, într-o emisiune televizată, că va putea vorbi cu siguraţă despre participarea lui Vladimir Putin abia când va şti că acesta s-a urcat în avion de la Moscova.

De asemenea, în perioada 1-3 aprilie va avea loc Transatlantic Forum "Conferinţa de la Bucureşti", organizată de German Marshall Fund în cooperare cu MAE român şi cu Chatham House. "Conferinţa de la Bucureşti" va beneficia de prezenţa unui număr de 275 de participanţi din 34 de ţări, dintre care nouă şefi de stat printre care Traian Băsescu, Hamid Karzai (Afganistan), Mihail Saakaşvili (Georgia), Valdis Zatler (Letonia) şi Toomas Hendrik Ilves (Estonia). Premierul Călin Popescu Tăriceanu a confirmat participarea la Conferinţă, el urmând să rostească un discurs în dimineaţa zilei de 2 aprilie.

Printre oficialii de rang înalt a căror prezenţă a fost confirmată se numără secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, preşedintele Comisiei de forţe strategice din Camera Reprezentanţilor, Ellen Tauscher, ministrul de Externe al Armeniei, Vartan Oskanian, premierul croat Ivo Sanader, premierul Canadei, Stephen Harper, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe al Turciei, Ali Babacan, şi Boris Tarasiuk, membru al Radei ucrainene.

În cadrul "Conferinţei de la Bucureşti", preşedintele SUA George W. Bush va rosti un discurs în dimineaţa zilei de 2 aprilie.

La eveniment sunt aşteptaţi 24 de miniştri şi parlamentari, printre care şi şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Adrian Cioroianu. Printre participanţi se vor număra şi 40 de şefi de institute de cercetare şi organizaţii.

II. ÎNTÂLNIRI BILATERALE

Preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu, în calitate de gazde, vor avea numeroase întâlniri bilaterale cu şefii de stat şi de guvern care vor participa la summitul NATO, printre care cu George W. Bush, Angela Merkel şi Hamid Karzai, au declarat, la începutul lunii martie, surse oficiale pentru MEDIAFAX.

Întâlnirea preşedintelui Băsescu cu George W. Bush va avea loc la vila de protocol de la Neptun. Peste o mie de poliţişti vor asigura măsurile de ordine şi securitate în judeţul Constanţa în perioada summit-ului NATO, dar şi pe timpul întâlnirii dintre preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele SUA. Bush va sosi la Bucureşti la 1 aprilie, el urmând să se deplaseze la Neptun a doua zi. Cei doi preşedinţi vor reveni la Bucureşti în cursul serii.

Întâlnirea liderului de la Casa Albă cu premierul Tăriceanu este programată să se desfăşoare la Palatul Parlamentului, în ultima zi a summit-ului. Preşedintele american va fi însoţit, la summit-ul NATO de la Bucureşti, de secretarul de stat, Condoleezza Rice, şi de secretarul Apărării, Robert Gates.

Băsescu şi Tăriceanu au de asemenea programate întâlniri bilaterale cu cancelarul german, Angela Merkel, care va fi însoţită la summit-ul NATO de şeful diplomaţiei de la Berlin, Frank-Walter Steinmeier, precum şi de Franz Josef Jung, ministrul german al Apărării.

Premierul britanic, Gordon Brown - care va fi însoţit de ministrul Apărării, Des Browne, şi de şeful Statului Major britanic - va avea întrevederi atât cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, cât şi cu preşedintele Traian Băsescu.

Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a cărui delegaţie va fi formată din 45 de persoane, are de asemenea programate bilaterale atât cu premierul, cât şi cu preşedintele României.

Potrivit programului provizoriu, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, are programată o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu.

Data şi locaţia exactă a întrevederilor bilaterale, precum şi numărul final al acestora urmează să fie anunţate în zilele următoare, dar cu siguranţă agenda oficialilor români, în calitatea lor de gazde ale summit-ului, va fi una foarte consistentă.

Summit-ul ar putea constitui un prilej pentru o întrevedere la nivel de şefi de stat România - Republica Moldova, însă deocamdată cert este doar faptul că preşedintele Vladimir Voronin, care va sosi miercuri în România, va veni însoţit de ministrul de Externe, Andrei Stratan, şi de ministrul Apărării, Vitalie Mihai Vrabie.

Preşedintele Viktor Iuşcenko, a cărui ţară ar putea obţine MAP cu ocazia summit-ului, se va afla de asemenea la Bucureşti, însoţit de ministrul Apărării şi de şeful diplomaţiei de la Kiev.

III. AGENDA SUMMIT-ULUI

Principalele puncte pe agenda summit-ului sunt: extinderea, operaţiunile NATO aflate în curs, problema parteneriatelor şi provocările secolului al XXI-lea.

A. EXTINDERE

Summit-ul NATO de la Bucureşti ar putea fi ocazia ca trei state balcanice - Croaţia, Macedonia şi Albania - să primească invitaţia de aderare.

Potrivit lui Adrian Cioroianu, România sprijină integrarea tuturor celor trei state balcanice în NATO, apreciind că demersul ar ajuta la consolidarea flancului sudic al Alianţei. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a scris, într-un articol publicat în revista NATO, că, până la acel moment, nu a fost luată nicio decizie. "Toate cele trei state au încă de muncit pentru a merita o invitaţie. Ca şi în cazul extinderilor precedente ale NATO, decizia politică va fi, în cele din urmă, una politică", a apreciat oficialul.

Adrian Cioroianu a declarat, săptămâna trecută, că cele mai delicate probleme încă nerezolvate figurează în agenda summit-ului, la capitolul extindere. El a menţionat în acest sens disputa dintre Grecia şi Macedonia, care, în pofida negocierilor desfăşurate până în prezent, nu au putut fi rezolvate. Cioroianu a precizat că, din perspectiva României, există speranţe că ambele părţi - cea elenă şi cea macedoneană - vor folosi timpul rămas pentru a trece de impas.

B. OPERAŢIUNILE NATO

În ceea ce priveşte desfăşurarea operaţiilor în curs, România doreşte ca summit-ul de la Bucureşti să reconfirme unitatea de acţiune a aliaţilor faţă de Afganistan, apreciind drept necesar un mesaj de solidaritate sporită din partea întregii comunităţi internaţionale.

Adoptarea la Bucureşti a unui plan cuprinzător al NATO pentru Afganistan şi transmiterea unui mesaj public ar fi cele mai bune măsuri în actualul context, în opinia lui Cioroianu.

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că, în cazul în care va exista o decizie politică la nivelul NATO şi al conducerii României, MAp este pregătit pentru o suplimentare a efectivelor din Afganistan, însă aceasta nu ar fi una substanţială, din cauza resurselor.

Întrebat care va fi poziţia României dacă la summit se va ajunge la o soluţie favorabilă suplimentării de trupe în Afganistan, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat: "Din punctul de vedere al României, la nivelul MAp, suntem pregătiţi să participăm, dacă va exista o decizie politică, atât la nivelul Alianţei, cât şi al conducerii României".

Meleşcanu a spus însă că ar fi vorba despre o creştere limitată, maximum o companie, având în vedere că resursele sunt la limită, atât în ceea ce priveşte personalul, cât şi aspectul financiar. Ministrul Apărării a adăugat că, în cazul unei solicitări, România ar mai putea participa la misiuni de instruire, caz în care ar fi vorba despre trimiterea unui grup de 10-20 de oameni.

La rândul său, ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat că la summit-ul NATO "practic nu se va vorbi despre o cerere de sporire a numărului de trupe". "Există propuneri care oferă ca şansă (...) ca soluţie întărirea participării mai multor state membre NATO", a adăugat ministrul, care a ţinut să reamintească faptul că România este deja prezentă în Afganistan, ţară în care a desfăşurat circa 600 de militari.

"În măsura în care discuţiile vor ajunge la concluzia că sporirea participării ar debloca situaţia din Afganistan, evident că poate vom lua în calcul" subiectul, a spus Cioroianu, care a insistat că deocamdată o discuţie pe această temă este prematură.

Pe de altă parte, potrivit AFP, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, într-o întâlnire cu presa străină, că România speră că summitul NATO, organizat la Bucureşti în perioada 2-4 aprilie, va contura o "strategie" pentru Afganistan, care să nu fie limitată la trimiterea de întăriri militare.

Referitor la misiunea NATO din Kosovo, ministrul Cioroianu a declarat, săptămâna trecută, că România este pregătită în continuare să contribuie la KFOR şi la misiunea UE, în baza Rezoluţiei 1244 a ONU. "Fac precizarea că vom manifesta o atenţie sporită pentru evitarea implicării contingentului român în sarcini KFOR care ar putea fi interpretate ca o recunoaştere implicită a independenţei Kosovo", a spus Cioroianu.

El a explicat, însă, că este vorba despre un mesaj care a fost transmis de România la toate nivelurile. "Pot să fie pe teren o serie de misiuni. Misiunile în care vor fi implicate contingentele române vor fi selectate astfel încât să nu conducă la o recunoaştere implicită de către noi a independenţei Kosovo", a adăugat Cioroianu.

Ministrul de Externe a spus că nu este vorba despre o "asumare cu rezerve" a acestor misiuni şi a refuzat să ofere un exemplu de posibilă sarcină care ar putea duce implicit sau explicit la recunoaşterea independenţei. El a spus că până acum nu a fost cazul ca o anumită sarcină atribuită forţelor româneşti în Kosovo să fie respinsă deoarece ar presupune recunoaşterea independenţei.

Ministrul Teodor Meleşcanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că prezenţa României are la bază rezoluţia 1244 a ONU. România este decisă să continue prezenţa în această misiune, a spus ministrul Meleşcanu, adăugând că militarii români participă la operaţiuni care au ca scop asigurarea libertăţii de mişcare şi circulaţie a persoanelor şi reprezentanţilor instituţiilor din zonă.

Întrebat în legătură cu declaraţiile făcute de ministrul de Externe Adrian Cioroianu, potrivit cărora militarii români din Kosovo nu vor lua parte la misiuni care ar presupune recunoaşterea implicită a independenţei provinciei, Meleşcanu a răspuns explicând că, în cazul în care ar fi vorba de misiuni care să aibă ca scop crearea unei armate naţionale sau a unor forţe de securitate, ar fi vorba atât despre o depăşire a mandatului încredinţat în baza rezoluţiei 1244, cât şi despre un demers care ar presupune recunoaşterea independenţei.

Jaap de Hoop Scheffer menţionează cu prioritate operaţiunile Alianţei pe agenda summit-ului, apreciind că la Bucureşti va fi reafirmat angajamentul puternic al aliaţilor pentru reuşita acestora. El aminteşte că în prezent circa 60.000 de persoane participă la operaţiunile NATO şi îşi exprimă speranţa că summit-ul de la Bucureşti va transmite un mesaj puternic de susţinere în mod special în ceea ce priveşte Kosovo şi Afganistanul.

"În ceea ce priveşte Kosovo, aliaţii au stabilit deja că misiunea KFOR va fi menţinută pe baza Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al NATO, exceptând cazul în care Consiliul de Securitate va decide altceva", precizează Jaap de Hoop Scheffer, în articolul publicat în revista NATO.

C. PARTENERIATE

Summit-ul NATO de la Bucureşti ar putea prilejui acordarea Membership Action Plan pentru Georgia şi Ucraina. Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, a subliniat în mai multe rânduri susţinerea României faţă de acordarea MAP, apreciind că acest demers este în concordanţă cu interesele ţării noastre în zonă.

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, publicată în revista NATO, nuanţează însă poziţia României. El exprimă speranţa României că summit-ul se va încheia cu adoptarea unei decizii pentru acordarea MAP Georgiei.

"Suntem de asemenea pregătiţi să asistăm Ucraina pentru îndeplinirea aspiraţiilor euro-atlantice, pe baza unei voinţe politice susţinute şi a sprijinului din partea cetăţenilor", apreciază preşedintele, adăugând că NATO ar trebui să îşi dezvolte în continuare cooperarea cu partenerii din Asia Centrală pentru a sprijini securitatea euro-atlantică şi regională.

Traian Băsescu îşi exprimă, de asemenea, speranţa că "Alianţa îşi va continua angajamentul şi politica de extindere în regiunea Mării Negre, prin consolidarea sprijinului său pentru aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei, precum şi prin parteneriate cu Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan".

Preşedintele Băsescu îşi exprimă speranţa că summit-ul de la Bucureşti va reconfirma angajamentul puternic asumat de Alianţă în Afganistan şi va reîmprospăta strategia aliaţilor şi a partenerilor acestora. "Sperăm de asemenea că summit-ul va marca o cooperare reînnoită NATO - ONU, precum şi crearea de legături mai puternice cu state partenere precum Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea, pe baza intereselor noastre comune", se mai arată în declaraţie.

Referitor la cooperarea NATO - ONU, Adrian Cioroianu se declara încrezător săptămâna trecută, spunând că este posibil ca la summit-ul de la Bucureşti să fie semnat un document comun între cele două organizaţii. Ministrul a spus că detaliile tehnice sunt deja rezolvate, urmând să fie soluţionate aspecte de ordin politic.

D. PROVOCĂRILE SECOLULUI AL XXI-LEA

Participanţii la summit vor discuta despre provocările cu care se confruntă NATO în secolul al XXI-lea, printre acestea figurând securitatea energetică, cyber defence şi apărarea antirachetă.

Oficialii români s-au pronunţat în favoarea ajungerii la un acord în ceea ce priveşte apărarea antirachetă, în sensul creării unui sistem integrat şi complementar celui al NATO.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici