Kovesi dă din nou examen în faţa CSM şi a lui Băsescu

Avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul reînvestirii Codruţei Kovesi, care este aşteptat joi, ar putea fi negativ, având în vedere animozităţile dintre ea şi membri ai Consiliului pe tema activităţii din unităţile de parchet şi nu numai.

Membrii Secţiei pentru procurori a CSM care vor decide în cazul reînvestirii Codruţei Kovesi, la propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, sunt: Dan Chiujdea, prim-procuror la Parchetul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, Bogdan Licu, procuror în cadrul Parchetului Tribunalului Bucureşti, Cristian Deliorga, prim-procuror al Parchetului Tribunalului Constanţa, Liviu Dăscălescu, procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, Graţiana Isac, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

De-a lungul celor trei ani de mandat, Codruţa Kovesi a amendat anumite măsuri dispuse de Secţia CSM. În ultimul an a făcut-o public, aşa cum a şi anunţat mass-media la începutul anului, Kovesi dând de înţeles că nu se poate face auzită în interiorul Consiliului.

De altfel, şi în plenul CSM, Kovesi nu şi-a reprimat nemulţumirile faţă de anumite opinii exprimate de membri ai acestui for.

Cea mai vădită ostilitate întâmpinată de Codruţa Kovesi a fost, încă de la începutul mandatului său, din partea lui Liviu Dăscălescu, căruia procurorul general i-a şi spus la bilanţul activităţii Ministerului Public din acest an că ar trebui să iasă la pensie, dacă tot şi-a scos decizia de pensionare.

Kovesi nu a ezitat să-i felicite pe procurorii de la locale şi să prezinte problemele grave cu care se confruntă, având de soluţionat mii de dosare, în timp ce a criticat modul de abordare a chestiunilor de către procurorii generali ai parchetelor de curţi de apel, unde "norma" este de 40 de dosare la un procuror.

Nici preşedintele Consiliului Superior al Magistraturi, judecătorul Virgil Andreieş, nu se numără printre simpatizanţii procurorului general.

Chiar de la preluarea conducerii CSM de către Andreieş, Kovesi a făcut un bilanţ deloc elogios al activităţii Consiliului, remarcând că viitorul acestui for este strâns legat de înlăturarea percepţiei că mimează îndeplinirea rolului său.

Kovesi a cerut, în şedinţa de bilanţa a CSM, din ianuarie 2009, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au decizii de pensionare să le pună în practică, o solicitare similară fiind adresată magistraţilor care îşi continuă activitatea având decizia de pensionare în buzunar. Ea a subliniat că aceste demersuri sunt necesare, dacă se doreşte ca standardele de integritate şi moralitate să fie respectate.

Totodată, Kovesi a amendat prelungirea detaşărilor inspectorilor judiciari ai Consiliului, în contextul în care Inspecţia Judiciară nu lucrează cu o măsură egală şi produce confuzie în sistem.

Şeful Ministerului Public a subliniat că, pentru ca CSM să fie credibil în ochii cetăţenilor, trebuie să sancţioneze la timp încălcările legii şi ale Codului deontologic, nu la sfârşitul anului, de teama unui raport de ţară nefavorabil.

"Pentru a fi credibili în ochii oamenilor, trebuie să sancţionăm încălcările legii şi ale Codului deontologic atunci când ele ne sunt semnalate, şi nu la sfârşitul anului de teama unui raport de ţară nefavorabil", a susţinut Kovesi, subliniind că, atâta vreme cât nu vor putea oferi garanţii de integritate profesională şi morală a magistraţilor români, actele procedurale ale acestora riscă să fie ignorate în alte state membre şi să nu fie recunoscute.

Procurorul general a mai spus că, faţă de anul trecut, "în cea mai mare parte problemele au rămas aceleaşi, iar unele chiar s-au accentuat".

"Astfel, dacă mă refer la problemele de personal, anul trecut la aceaşi dată aveam 22 de unităţi de parchet cu unul sau doi procurori, acum avem 49 de astfel de unităţi, deci mai mult decât dublu faţă de 2008", a afirmat Kovesi, subliniind că îi apreciază pe colegii care, singuri fiind la Parchet, au reuşit să soluţioneze un număr impresionant de dosare, fără rebuturi profesionale.

Pe lângă problema volumului de activitate sau faptul că există riscul ca un parchet să fie închis oricând dacă un procuror devine indisponibil, există şi alte probleme, susţinea Kovesi.

"Negăsind soluţii de ocupare a posturilor şi sub presiunea posibilităţii blocării unor unităţi, coborând standardele de control nu facem altceva decât să creăm un alt tip de vulnerabilităţi, care au condus la comportamente nedeontologice sau uneori infracţionale", a declarat Codruţa Kovesi.

Kovesi a spus că în 2008 a propus să se aibă în vedere posibilitatea renunţării la unele unităţi de parchet a căror funcţionare nu poate fi asigurată la standardele aşteptate, procurorul general sperând că această propunere va fi reevaluată.

"Şi dacă tot vorbim de standarde, îmi vine greu să mă uit în ochii unor oameni care îmi vorbesc despre imagini cu procurori care îngenunchează la propriu inculpaţii. Cred că toată lumea ştie la ce caz mă refer (cazul prim-procurorului de la Vişeul de Sus privind modul de soluţionare a unei agresiuni, pensionat la scurt timp după această declaraţie - n.r. ) şi trebuie să-mi exprim din nou nemulţumirea cu privire la inconsecvenţa Inspecţiei Judiciare, pentru că eu am formulat anterior o sesizare disciplinară, care a fost clasată fără a se verifica cele semnalate. Presiunea mass-media a determinat ulterior sesizarea din oficiu a CSM asupra acestui caz. Văzând rapiditatea cu care CSM s-a sesizat după difuzarea imaginilor, ce concluzie putem trage? Că dacă vrem să obţinem o reacţie a CSM, trebuie să ne adresăm mai întâi presei", a afirmat procurorul general.

În opinia şefului Ministerului Public, în felul acesta magistraţii se decredibilizează, deşi se aşteaptă ca societatea să le respecte dreptul de a se autoguverna.

"Inspecţia Judiciară nu lucrează cu o măsură egală şi produce confuzie în sistem. Există un ghid de inspecţie pe care însă fiecare inspector îl interpretează personal. Există inspectori care soluţionează lucrările la limita împlinirii termenului legal (un an de la data comiterii faptei de către magistrat - n.r.), astfel că au existat cauze clasate pentru prescripţie", a arătat Kovesi.

Procurorul general a spus că în 2008 a subliniat importanţa consolidării Inspecţiei Judiciare, dar nu prin detaşarea unor magistraţi, ci prin angajarea personalului propriu, însă, la sfârşitul anului, s-a constatat că a fost modificat regulamentul privind recrutarea inspectorilor "pentru a satisface în mod formal exigenţele Comisiei Europene".

"S-a stabilit ca selectarea inspectorilor să se facă cu asigurarea reprezentativităţii, iar în loc ca inspectorii să fie recrutaţi potrivit noii proceduri CSM, a prelungit pur şi simplu detaşările inspectorilor care erau în funcţie, uitând de noul regulament", a subliniat Codruţa Kovesi.

Ea a spus că apreciază şi susţine independenţa magistraţilor, dar că fiecare trebuie responsabilizat atât pentru deciziile luate, cât şi pentru metodele folosite în instrumentarea cazurilor, pentru că numai aşa se diminuează riscul unor erori şi se ameliorează funcţionarea justiţiei.

"În contextul unificării practicii judiciare, îmi doresc să demarăm cât mai curând posibil un dialog între procurori şi judecători pe tema noţiunii de pericol pentru ordinea publică. Interpretarea ei este în mare măsură responsabilă pentru imaginea negativă pe care o avem în ochii oamenilor şi m-aş gândi numai la articolele din presa recentă care pun în dezbatere publică diferenţa de tratament la luarea măsurilor preventive pornind tocmai de la aprecierea pericolului pentru ordinea publică în cauze cu trafic de zeci de kilograme de droguri sau trafic de arme. Pentru noi poate fi doar o divergenţă de opinie asupra înţelesului unui text legal, dar cetăţenilor le poate induce neîncredere în profesionalismul celor care aplică legea", a arătat şeful Ministerului Public.

Kovesi a punctat şi o altă problemă a corpului magistraţilor, referindu-se la standardele de integritate şi moralitate pe care aceştia trebuie să le respecte.

"Mă întreb dacă alte categorii profesionale au posibilitatea de a continua activitatea cu decizia de pensionare în buzunar. Se păstrează raţiunea pensionării anticipate faţă de dreptul comun. De aceea cred că este necesar ca toţi acei magistraţi care au decizii de pensionare, inclusiv membrii CSM, să le dea eficienţă", a declarat Codruţa Kovesi.

Totodată, Kovesi a spus că trebuie identificate "cu realism, în cadrul CSM", care sunt cu adevărat acele atribuţii care pot face din Consiliu o instituţie eficientă şi să propună măsuri normative de trecere a unor atribuţii la Ministerul Justiţiei şi la Ministerul Public.

"Răspunderea unui organ colegial este greu de stabilit, dar transferarea răspunderii pentru activitatea Ministerului Public la procurorul general oferă perspectiva unei concepţii unice manageriale şi a unei responsabilităţi clare pentru deciziile luate", a conchis atunci Codruţa Kovesi.

După aproape nouă luni de la acest discurs, mesajul lui Kovesi rămâne valabil.

Avizul Secţiei pentru procurori a CSM privind propunerea ministrului Justiţiei de reînvestire în funcţia de procuror general al României a Codruţei Kovesi este consultativ şi nu unul conform.

Astfel, propunerea ministerială, cu sau fără aviz pozitiv, va fi transmisă preşedintelui Traian Băsescu, care va avea ultimul cuvânt asupra reînvestirii.

Recent, preşedintele Traian Băsescu i-a făcut reproşuri publice Codruţei Kovesi cu privire la nesoluţionarea unor dosare privind Revoluţia şi mineriada, ceea ce a atras comentarii din partea magistraţilor, care au calificat drept imxitiune atitudinea şefului statului. Kovesi a ripostat, aducând argumente. Nu i s-au alăturat însă nici vicepreşedintele CSM, procurorul Bogdan Licu - deşi cunoaştea situaţia, căci Consiliul a avut pe masa de lucru soluţii din dosarele mineriadei şi revoluţiei, atunci când s-a prpus revocarea generalului magistrat Dan Voinea pentru ineficienţă chiar în aceste cauze - şi nici ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care propusese CSM revocarea lui Voinea.

În pofida reproşurilor cu uşor iz electoral la adresa procurorului general Kovesi, este puţin probabil ca Traian Băsescu să refuze în 2009 o numire pe care, în 2006, la propunerea Monicăi Macovei, a acceptat-o. De altfel, Macovei şi-a şi exprimat satisfacţia că o numire pe care ea făcut-o în 2006, cea a Codruţei Kovesi, este reconfirmată.

(Comentariu realizat de Lucia Efrim, Lucia Efrim)