Video Interviul integral. ”Marius Tucă Show” / Invitat conf.dr. Simin Aysel Florescu, director medical la spitalul ”Victor Babeş”: ”Un scenariu mediu ar fi cam în jur de 10.000 de infectaţi în România” / Doi pacienţi la terapie intensivă

Ediţie specială ”Marius Tucă Show”, miercuri, 18 martie, de la ora 16.30. Invitat a fost conf.dr. Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş din Bucureşti.

3964 afișări

Dr. Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Bucureşti, spune că din cauza transmiterii prin aer şi contagiozităţii extrem de mare a coronavirusului trebuie să respectăm regulile de distanţare socială câteva săptămâni sau chiar luni.

Prezentăm principale declaraţii ale medicului Simin Aysel Florescu la emisiunea Marius Tucă Show:

“În spitalele de boli infecţioase, cred că ştiţi, în toată ţara, cu excepţia Institutului Balş care are o situaţie mai privilegiată din acest punct de vedere, în celelalte spitale de infecţioase există un număr destul de mic de paturi dedicate terapiei intensive”.

„Sfaturile sunt cele mai simple şi cred că le-aţi auzit şi toată lumea le-a auzit, cele referitoare la igienă, dar alături de acestea, foarte important este acel fenomen, cum l-a numit OMS, de distanţiere socială, asta înseamnă să evităm să ne întâlnim prea mult unii cu alţii, dată fiind calea de transmitere aerogenă şi contagiozitatea extrem de mare a acestei infecţii cu noul coronavirus”

„Cel puţin o perioadă de câteva săptămâni sau cine ştie, poate de câteva luni, nu ştim asta, este foarte bună această distanţare, evitare a întâlnirilor face to face, foarte aproape, evitarea întâlnirilor, a festivalurilor, a tuturor lucrurilor care acum chiar prin hotărâre de guvern au fost temporizate şi este una dintre măsurile care, din toate modelele epidemiologice de simulare a pandemiilor, am văzut că este cea mai eficientă, distanţarea socială”.

„Se pare că vârful epidemic la noi va fi undeva în luna aprilie către mai. În ceea ce priveşte numărul de cazuri, într-adevăr, este destul de greu de estimat pentru că depinde de foarte mulţi factori, putem lua în discuţie numai contagiozitatea, depinde foarte mult de această distanţare socială, de o grămadă de alte variabile şi noi sperăm ca totuşi numărul de cazuri să fie unul mediu, să fie de câteva mii, acum dacă scenariul cu zeci de mii este unul destul de trist, dar nu este imposibil într-adevăr, depinde de foarte mulţi factori”.

„Împreună cu autorităţile, încercăm să reducem cât mai mult transmiterea, despre asta vorbim, să reducem transmiterea, să reducem transpunerea şi în felul acesta să ţinem în frâu numărul de cazuri astfel încât, cum am văzut pe simulările epidemiologice, să se poată ţine o curbă cât mai plată a nivelului epidemic, să nu ajungem la nivelul astronomic cum am văzut în China sau în alte părţi”.

„Noi utilizăm exact aceleaşi medicamente pe care le-au relatat colegii, este o combinaţie de antivirale utilizată iniţial în infecţia HIV şi, de asemenea, este vorba de un medicament care era utilizat de mult de tot în tratamentul malariei şi care acum este utilizat ca şi imuno-modelator în unele tipuri de boli autoimune. Se pare că această combinaţie este cea mai eficientă până acum, dar repet, nu s-au efectuat încă nişte trialuri, nişte studii clinice...”

„Automedicaţia nu este nici în cazul acesta sau cu atât mai puţin în acest caz o idee foarte bună. Este bine măcar un sfat telefonic să primească. După descrierea simptomatologiei pe care o au în momentul respectiv, e bine să nu trecem, totuşi, peste un sfat al medicului pentru că, după cum spuneam, până şi aspirina este un medicament cu potenţiale efecte secundare devastatoare dacă este luată haotic”.

„Imunitatea nu este un lucru standard, la fel şi în cazul infecţiei cu noul coronavirus, lucrurile nu sunt foarte bine cunoscute, cercetările sunt de abia în curs, cum sunt anticorpi, sunt neutralizaţi, sunt astfel de anticorpi după infecţia cu noul coronavirus, cât timp asigură protecţia, dacă sunt specifici unui anumit subtil viral, dacă sunt pe durată mai lungă, nimeni nu ştie încă aceste aspecte”.

„Pacienţii cu comorbidităţi inclusiv pacienţii cu boli cornice, inclusiv cei cu tratamente imuno-supresoare pot face forme mai severe de boală. Dacă acestea se aplică sau nu copiilor este discutabil, pentru că în ceea ce priveşte receptivitatea copiilor, acesta este în strânsă corelaţie cu numărul de receptori specifici pentru acest virus care există în tracul respirator şi care se pare că la copii este mai mic decât la adulţi. De aceea, ce pot să spun este că, într-adevăr, atât astmul cât şi tratamentul, reprezintă un factor de risc care va trebui luat în considerare dacă apare acest tip de infecţie la un copil”.

„Nu cred că există în momentul ăsta foarte multe date care să ne permită să tragem o concluzie, tot ce putem spune este că toate terapiile care pot avea rolul imuno-supresor, inclusiv terapiile cu anticorpi monoclonali sunt cele care trebuie să mai ridice cât un steag roşu la pacientul respectiv, adică să fim şi mai atenţi pentru ca să nu se întâmple ceva mai mult decât ştim, într-adevăr. Dar ţintit pe acest tip de anticorpi nu cred că există nimic deocamdată”.

 

Prezentăm interviul integral:

Marius Tucă: Bun găsit oameni buni la o nouă ediţie specială, de această dată avem o invitată cu totul specială de la spitalul Victor Babeş, legătura noastră, emisiunea noastră se face prin Skype, de la distanţă, sărut mâna doamna doctor.

Simin Aysel Florescu: Bună ziua domnul Tucă, mulţumesc pentru invitaţie.

Marius Tucă: Eu mulţumesc că aţi acceptaţi, suntem în contratimp în tot ceea ce facem, e vorba despre conferenţiar doctor Simin Aysel Florescu, sper că am citit corect numele, dacă nu, să plătesc pentru asta, este directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş, sărut mâna doamnă, bine aţi venit în emisiunea noastră.

Simin Aysel Florescu: Vă mulţumesc pentru invitaţie, bine v-am găsit.

Marius Tucă: Spuneţi-mi vă rog cum se desfăşoară activitatea în spitalul dumneavoastră în starea de urgenţă? Ar fi prima întrebare.

Simin Aysel Florescu: Da, noi suntem destul de obişnuiţi cu starea de urgenţă, este drept că acum avem de face cu ceva mai special, fiind vorba de o pandemie, cu un virus nou în plină desfăşurare. Activitatea în spital: ne străduim cu toţii să se desfăşoare totul absolut corect şi absolut conform tuturor criteriilor şi ghidurilor existente în acest moment, destul de sumare, privitoare la această nouă boală şi acest nou virus. Cum să se desfăşoare? Se desfăşoară non stop, în primul rând cred că ăsta este lucrul cel mai important, este o activitate fără oprire, este o activitate intensă în care sunt angrenaţi atât medicii cât şi tot personalul medical, cât şi personalul administrativ, cât şi personalul auxiliar, toată lumea, toţi muncesc cot la cot pentru a face faţă la un val de pacienţi nemaivăzut până acum, ne aşteptăm cu toţii.

Marius Tucă: Asta voiam să vă întreb, sunt mulţi oameni care vin? Spuneţi-mi vă rog, sunt mulţi oameni care vin la spitalul dumneavoastră? Cum faceţi trierea, care sunt criteriile pentru oamenii care rămân în spital şi aşa mai departe?

Simin Aysel Florescu: Da, există nişte criterii destul de clare la acest moment, privitor la trierea pacienţilor, la cei care au indicaţie de spitalizare. Ceea ce am făcut noi a fost să încercăm să ne aliniem la directivele OMS, privitoare la fluxul de pacienţi şi fluxul de personal, este vorba de orientarea şi protejarea atât a pacienţilor care se internează cu infecţie cu noul coronavirus, precum şi protejarea personalului şi în acest sens cred că protejarea personalului este cel puţin la fel de importantă ca cea a pacienţilor pentru că ei sunt cei care au grijă de aceşti pacienţi. Şi în acest sens, noi am decis să alocăm secţii speciale pentru început, secţii speciale pentru aceşti pacienţi şi, bineînţeles, personal dedicat. În acest fel încercăm să asigurăm o asistenţă medicală de cât mai bună calitate pentru aceşti pacienţi, cât şi protecţia personalului pentru că personalul dedicat înseamnă că am alocat echipe de medici, asistenţi, infirmiere şi îngrijitoare pentru secţiile respective, astfel încât să nu expunem întregul personal al spitalului acestei infecţii, în acest moment. Pe măsură ce numărul de pacienţi creşte, bineînţeles că va creşte şi numărul de paturi alocat, deci ne vom întinde în toate celelalte secţii rând pe rând şi într-un final, când se pare că tot spitalul va fi ocupat de pacienţi cu acest tip de infecţie, atunci, bineînţeles, întreg personalul va fi angrenat în îngrijirea pacienţilor. Pe scurt, noi avem una dintre secţii, pavilionul B4, care are aproape 60 de paturi, este primul pe care l-am alocat pentru internarea şi supravegherea şi tratarea pacienţilor cu COVID-19. Acest pavilion este acum plin.

Marius Tucă: Câţi pacienţi infectaţi cu coronavirus aveţi în momentul acesta?

Simin Aysel Florescu: În acest moment sunt internaţi este 70 de pacienţi cu infecţie şi cu suspiciune de infecţie, în curs de testare, după cum spuneam prima secţie, pavilionul B4, este deja plină, am deschis şi cea de a doua secţie, de fapt este o reuniune de trei secţii într-o singură clădire, pavilionul A, care conţine un număr de 200 de paturi şi care are la parter şi secţia de terapie intensivă, am început deja să internăm pacienţi şi la acest pavilion şi, din câte vedem noi, ritmul de umplere este destul de semnificativ în acest moment, vom vedea ce se întâmplă mai departe. În acelaşi timp, am mai eliberat şi o a treia secţie care este acum cu paturi goale şi mai avem încă două clădiri pe care urmează să le eliberăm în următoarele zile astfel încât cele 500 de paturi să fie la dispoziţia acestui tip de pacient.

Marius Tucă: Spuneţi-mi, cu posibilitate de ventilare mecanică câte paturi aveţi în momentul acesta?

Simin Aysel Florescu: În spitalele de boli infecţioase, cred că ştiţi, în toată ţara, cu excepţia Institutului Balş care are o situaţie mai privilegiată din acest punct de vedere, în celelalte spitale de infecţioase există un număr destul de mic de paturi dedicate terapiei intensive. Pentru că aceste spitale de boli infecţioase sunt de regulă spitale mono disciplinare şi care au primit în structura lor un număr mic de paturi, de exemplu la noi sunt nouă paturi de terapie intensivă, dar dotate complet, cu ocazia posibilităţii sau ipotezei de pandemie, de gripă aviară care a fost cândva la finalul lui 2005, dacă vă aduceţi bine aminte, a fost o mare teamă că va izbucni o pandemie cu virusul gripal aviar H5N1 la acel moment, cu acel prilej Banca Mondială a decis să acorde fonduri pentru spitalele de boli infecţioase ca să îşi poată construi puncte de terapie intensivă alocate exact pacienţilor care au acest tip de infecţie care sunt foarte contagioşi şi care sunt foarte greu de spitalizat în alte secţii de terapie intensivă din spitalele mari pentru că acolo dispoziţia fizică a paturilor nu permite izolarea completă a acestor pacienţi. A fost un lucru bun, cu acel prilej am înfiinţat şi noi această mică secţie de terapie intensivă de nouă paturi şi această secţie ne este de mare folos de atunci şi până acum. De atunci şi până acum a mai fost o pandemie de gripă cu virusul porcin AH1N1, dacă vă aduceţi aminte, am utilizat-o şi pe la sfârşitul pandemiei pentru că am deschis-o cam pe la sfârşitul ei, dar, de atunci şi până acum, secţia ne-a fost şi ne este de foarte mare folos exact pentru acest tip de pacienţi contagioşi care sunt foarte greu de internat şi tratat în alte spitale, tocmai din cauza modalităţii de transmitere a acestei infecţii.

Marius Tucă: Doamna doctor, ajungeţi cu toate capacităţile la 500 de paturi pentru că nu toate cazurile sunt grave şi important este să aveţi paturi pentru a fi trataţi cei care vor fi infectaţi cu COVID-19 şi să îi puteţi trata pe cei care nu vor fi în stare gravă, asta este foarte important pentru capacitatea dumneavoastră. Oamenii aşteaptă de la doctori, de la specialişti, pentru că dumneavoastră sunteţi medic primar în boli infecţioase, şi sfaturi de cum să se protejeze şi aşa mai departe. Spuneţi-mi, din perspectiva dumneavoastră, mai ales că sunteţi în prima linie, aveţi zeci de oameni care sunt internaţi cu COVID-19, care ar fi sfaturile dumneavoastră pentru toţi cei care ne urmăresc în momentul acesta?

Simin Aysel Florescu: Sfaturile sunt cele mai simple şi cred că le-aţi auzit şi toată lumea le-a auzit, cele referitoare la igienă, dar alături de acestea, foarte important este acel fenomen, cum l-a numit OMS, de distanţiere socială, asta înseamnă să evităm să ne întâlnim prea mult unii cu alţii, dată fiind calea de transmitere aerogenă şi contagiozitatea extrem de mare a acestei infecţii cu noul coronavirus. Ce zic eu, că pe lângă măsurile de igienă care sunt foarte importante, bineînţeles, trebuie să încercăm să stăm mai la distanţă unii de alţii în această perioadă. Slavă domnului există aceste mijloace de transmitere digitală, a imaginii şi a sunetului, prin care putem ţine legătura unii cu alţi fără să resimţim foarte tare acest lucru, dar cel puţin o perioadă de câteva săptămâni sau cine ştie, poate de câteva luni, nu ştim asta, este foarte bună această distanţare, evitare a întâlnirilor face to face, foarte aproape, evitarea întâlnirilor, a festivalurilor, a tuturor lucrurilor care acum chiar prin hotărâre de guvern au fost temporizate şi este una dintre măsurile care, din toate modelele epidemiologice de simulare a pandemiilor, am văzut că este cea mai eficientă, distanţarea socială.

Se pare că vârful epidemic la noi va fi undeva în luna aprilie către mai. În ceea ce priveşte numărul de cazuri, într-adevăr, este destul de greu de estimat

Marius Tucă: Iertaţi-mă, domnul doctor Cătălin Apostolescu de la Matei Balş şi purtătorul de cuvânt şi, la fel, medic primar în boli infecţioase spunea despre ce se va întâmpla cu COVID-19, că putem ajunge până la aproape 20.000 de persoane infectate, nu suna încurajator, dar domnia sa era foarte pragmatic şi privea cumva cu seriozitate şi fără nici un fel de machiaj viitorul în ceea ce priveşte infectarea în România. De asemenea, vorbea despre un vârf al pandemiei în România, undeva în preajma Paştelui, la sfârşitul lunii aprilie, început de luna mai. Vă rog să îmi spuneţi din punctul dumneavoastră cum vedeţi toate aceste lucruri, sunt foarte importante?

Simin Aysel Florescu: Da, Cătălin e un adevărat profesionist şi are dreptate, se pare că vârful epidemic la noi va fi undeva în luna aprilie către mai. În ceea ce priveşte numărul de cazuri, într-adevăr, este destul de greu de estimat pentru că depinde de foarte mulţi factori, putem lua în discuţie numai contagiozitatea, depinde foarte mult de această distanţare socială, de o grămadă de alte variabile şi noi sperăm ca totuşi numărul de cazuri să fie unul mediu, să fie de câteva mii, acum dacă scenariul e cu zeci de mii este unul destul de trist, dar nu este imposibil într-adevăr, depinde de foarte mulţi factori.

Marius Tucă: Unul mediu ar însemna în jurul a 10.000 de infectaţi în România, nu?

Simin Aysel Florescu: Cam aşa se estimează, noi însă ne zbatem din toate puterile, împreună cu autorităţile, pentru că noi, ca spitale, singuri nu putem face nimic, aici este vorba de sănătate publică, de măsuri luate la nivel cât mai general. Deci, împreună cu autorităţile, încercăm să reducem cât mai mult transmiterea, despre asta vorbim, să reducem transmiterea, să reducem transpunerea şi în felul acesta să ţinem în frâu numărul de cazuri astfel încât, cum am văzut pe simulările epidemiologice, să se poată ţine o curbă cât mai plată a nivelului epidemic, să nu ajungem la nivelul astronomic cum am văzut în China sau în alte părţi.

Marius Tucă: Sau cum e în Italia în momentul acesta. Spuneţi-mi vă rog, o altă întrebare, dacă aveţi vreun pacient în momentul acesta la terapie intensivă infectat cu COVID-19?

Simin Aysel Florescu: Da, sunt doi pacienţi, din fericire amândoi sunt într-o stare foarte bună, primul dintre ei a fost puţin mai, să zic aşa, mai în nesiguranţă la un moment dat, dar acum este foarte bine, cel de al doilea pacient deocamdată este staţionar, cert este că nu sunt acele forme extrem de grave, cel puţin până acum, pe care le-am văzut relatate în literatura medicală de specialitate, dar să ţinem minte că este de abia începutul la noi. Deci noi… ştiţi cum e, e bine să te aştepţi la ce e mai grav ca să poţi să fii pregătit şi din fericire să nu ai acel maxim de gravitate pe care îl preconizezi. Deci aceşti doi pacienţi sunt foarte bine acum şi lucrul acesta ne bucură extrem de mult, pentru ei am încercat mijloacele terapeutice pe care le avem de la colegii chinezi şi italieni care au trecut prin cele mai grave epidemii până acum şi văd că au funcţionat. Deci, deşi sunt doar doi, deci nu se poate spune despre o interpretare statistică în acest caz, dar pentru noi este important că aceşti pacienţi sunt bine şi, în ciuda factorilor de risc pe care îl avea cel puţin unul dintre ei, lucrurile au mers bine.

Marius Tucă: De unde au fost infectaţi? Puteţi să ne spuneţi acest lucru?

Simin Aysel Florescu: Nu ştiu cât e de... dar oricum din zone de circulaţie cum ar fi Israel, unul dintre ei şi cel de al doilea am impresia că vine exact din Italia.

Marius Tucă: Din Italia, vorbeaţi de terapiile aplicate pe care le-aţi luat de la chinezi şi italieni. Vă rog, pentru publicul larg, spuneţi-mi, în momentul acesta sunteţi medic primar de boli infecţioase şi bănuiesc că dumneavoastră aţi aplicat, ca să spunem pe româneşte, tratamentele pacienţilor internaţi la Babeş, da? Care este, în cazurile mai uşoare, simptomatice şi în grad doi în cazul celor doi pacienţi, spuneţi-ne care ar fi tratamentele?

Simin Aysel Florescu: Acum trebuie să ţinem cont de următoarele aspecte, nu există încă nişte ghiduri internaţionale, există doar nişte ghiduri locale care au fost întocmite de către colegii din zonele cu vârf de epidemie, cum au fost cele două zone menţionate, China şi Italia. Noi ne-am inspirat din ghidurile lor şi am încercat să combinăm experienţa privind respectivele medicamente, experienţa locală a lor cu experienţa locală a noastră în privinţa tratamentului cu aceste antivirale şi aceste substanţe cum este Clorochina la pacienţii de aici. Lucrurile deocamdată merg bine, dar este prea devreme să spunem o concluzie finală, noi utilizăm exact aceleaşi medicamente pe care le-au relatat colegii, este o combinaţie de antivirale utilizată iniţial în infecţia HIV şi, de asemenea, este vorba de un medicament care era utilizat de mult de tot în tratamentul malariei şi care acum este utilizat ca şi imuno-modelator în unele tipuri de boli autoimune. Se pare că această combinaţie este cea mai eficientă până acum, dar repet, nu s-au efectuat încă nişte trialuri, nişte studii clinice...

Marius Tucă: Am înţeles, încă nu avem studii, cercetări în acest caz, să spunem că ăsta este tratamentul ideal, tratamentul cel mai adecvat în cazul acesta. Şi la antivirale SIDA, cum se cheamă medicamentele?

Simin Aysel Florescu: Este o combinaţie de medicamente, utilizat acum lopinavir/ritonavir sunt substanţele respective.

Marius Tucă: Cum se cheamă, staţi să notez.

Simin Aysel Florescu: Lopinavir/ritonavir, unul dintre ele. Mă rog, sunt mai multe combinaţii care se pot utiliza, deocamdată asta a fost utilizată pe scară largă, sunt doi inhibitori de protează, bustaţi, care se potenţează, pare a fi eficient.

Marius Tucă: Şi medicamentul care e dat de obicei în cazul malariei?

Simin Aysel Florescu: Clorochina.

Marius Tucă: Clorochina, da asta e predestinat ca denumire am aflat la început că e Clorochina. Iertaţi-mă doar o secundă doamna doctor, 0747 800 800 este numărul care puteţi trimite întrebări în momentul acesta, mai avem timp până într-o jumătate de oră, întrebări pentru doamna doctor, este cea mai autorizată în momentul acesta, printre puţinii doctori autorizaţi în România, să răspundă din punct de vedere medical la întrebările dumneavoastră. Spuneţi-mi doamnă, ştiu că poate undeva pentru cei care ne urmăresc sună repetitiv, dar acestea sunt, din punctul meu de vedere, din perspectiva mea de jurnalist, întrebările esenţiale, spuneţi-mi care sunt simptomele cu care au venit pacienţii şi s-a dovedit că au COVID-19, care sunt acelea?

Fiecare tratament are riscul lui şi administrarea lui haotică pune în mare pericol pe cel care le-ar utiliza fără să i le recomande un medic

Simin Aysel Florescu: Din fericire simptomele au fost foarte uşoare, multă lume asimptomatică, simptomele principale au fost febra şi cel mult o stare de curbatură sau rinofagie, durere faringiană, dar de intensitate foarte scăzută. Aş vrea să revin puţin asupra terapiei, faptul că există aceste substanţe pe care le-am menţionat şi se pot utiliza şi pe care noi încercăm să le utilizăm nu înseamnă că acum toată lumea trebuie să dea fuga şi să îşi caute aceste medicamente, este foarte important...

Marius Tucă: Nu, ferească Dumnezeu, ăsta este un tratament în spital, nu trebuie oamenii la domiciliu să se trateze.

Simin Aysel Florescu: Exact, fiecare tratament are riscul lui şi administrarea lui haotică, numai că a zis cineva la televizor că se utilizează aceste substanţe, pune în mare pericol pe cel care le-ar utiliza fără să i le recomande un medic. Atenţie, deci nu sunt nişte substanţe inofensive, nici măcar aspirina nu este inofensivă, darămite aceste substanţe, nici măcar paracetamolul.

Marius Tucă: Eu vă întrebam de tratamentul pe care îl aplicaţi în condiţiile în care pacienţii care au coronavirus sunt internaţi în spital. Am să vă întreb acum, ca să nu fie o confuzie, oamenii care au mici simptome acasă trebuie să ia un paracetamol bănuiesc, că mai mult nu e cazul.

Simin Aysel Florescu: Da, bineînţeles, dar pacienţii care sunt acasă ar trebui să fie în evidenţa unui medic şi ştim bine că toate acele cazuri autoizolate sunt în evidenţa Direcţiei de Sănătate Publică. Şi în momentul în care pacienţii autoizolaţi ar avea ceva debut de simptomatologie ei trebuie să contacteze medicii de la Direcţia de Sănătate Publică sau chiar şi medicii de familie, telefonic desigur, pentru a primi recomandări privind eventualele tratamente simptomatice sau în cazul unor simptome mai severe pentru a primi indicaţia de a apela 112 care să îi aducă la spital. Deci automedicaţia nu este nici în cazul acesta sau cu atât mai puţin în acest caz o idee foarte buna. Este bine măcar un sfat telefonic să primească. După descrierea simptomatologiei pe care o au în momentul respectiv, e bine să nu trecem, totuşi, peste un sfat al medicului pentru că, după cum spuneam, până şi aspirina este un medicament cu potenţiale efecte secundare devastatoare dacă este luată haotic.

Marius Tucă: E adevărat, spuneţi-mi vă rog, aveţi şi copii infectaţi cu COVID-19?

Simin Aysel Florescu: Nu, deocamdată nu. În general infecţia la copii este ceva uşor, din fericire pentru noi, şi destul de puţini copii sunt simptomatici, de multe ori sunt asimptomatici, nici nu ajungem să aflăm că sunt infectaţi sau nu. Deci din fericire pentru noi, această categorie este exceptată de la severitate.

Marius Tucă: Nu v-am întrebat întâmplător pentru că primarul capitalei, Gabriela Vrânceanu Firea, a anunţat că spitalul Gomoiu începe să preia copii cu boli infecţioase care se prezentau la spitalul Victor Babeş şi care acum acordă prioritate pacienţilor diagnosticaţi cu noul coronavirus şi a trebuit să fac această precizare.

Simin Aysel Florescu: Da, este adevărat, colegii pediatri au fost extrem de suportivi şi ne-au ajutat în oferirea acestor cazuri către dânşii pentru a îi supraveghea şi a îi trata până când trece acest val epidemic şi noi vom putea să ne reluăm patologia înapoi. Colegii noştri pediatrici sunt doctori cu experienţă, doctori care au văzut multe din aceste cazuri şi care bineînţeles vor beneficia şi noi vom acorda tot suportul în ceea ce priveşte un diagnostic la distanţă, nişte indicaţii terapeutice la distanţă în caz că au nevoie de aceste sfaturi. Deci copiii aceia nu rămân ai nimănui, copiii vor fi internaţi într-un spital de înaltă calitate şi vor beneficia atât de suportul medical foarte bun al celor de acolo şi de profesionalismul lor, cât şi de sfatul nostru în continuare ca fiind medici cu cea mai mare experienţă pe acest capitol de boli infecţioase. Deci copiii sunt în siguranţă, nu vă temeţi de acest aspect, tocmai separarea lor de aceste celelalte patologii este un început foarte bun pentru asigurarea siguranţei lor în continuare.

Marius Tucă: Doamna doctor, e primul caz din Italia care a fost vindecat şi acum este din nou infectat cu COVID-19 şi tot vorbeam despre imunitate, ca medic în primul rând şi ca medic primari în boli infecţioase, cum vedeţi acest lucru pentru că s-a vorbit atâta timp că în momentul în care eşti infectat capeţi imunitate şi nu mai poate fi vorba de o nouă infectare.

Imunitatea nu este un lucru standard, la fel şi în cazul infecţiei cu noul coronavirus, lucrurile nu sunt foarte bine cunoscute

Simin Aysel Florescu: Da, este adevărat, asta este una din ideile principale dar există multe tipuri de infecţie în care imunitatea nu asigură o protecţie de durată, dacă vă gândiţi de exemplu la infecţia cu virusul gripal, oare de ce avem nevoie noi să ne vaccinăm în fiecare sezon de gripă? De ce nu facem o dată gripă şi după aceea să nu mai facem noi infecţia toată viaţa pentru că am făcut o dată gripă. Deci e vorba de diverse tipuri de mutaţii care apar de la sezon la sezon în cazul virusului gripal şi de aceea este nevoie să ne vaccinăm în fiecare sezon, deci imunitatea nu este un lucru standard, la fel şi în cazul infecţiei cu noul coronavirus, lucrurile nu sunt foarte bine cunoscute, cercetările sunt de abia în curs, cum sunt anticorpi, sunt neutralizaţi, sunt astfel de anticorpi după infecţia cu noul coronavirus, cât timp asigură protecţia, dacă sunt specifici unui anumit subtil viral, dacă sunt pe durată mai lungă, nimeni nu ştie încă aceste aspecte. Gândiţi-vă că această pandemie a avut debutul în decembrie, acum suntem în luna martie, deci lucrurile sunt încă mult prea timpurii pentru a putea da un răspuns la aceste aspecte, deci este posibil să fie o infecţie, nu ştim, o să vedem dacă este vorba de recăderi, dacă este vorba de reinfecţii, dacă este vorba de alt tip de infecţii, lucrurile astea din păcate încă sunt puţin la distanţă şi probabil că de abia pe la sfârşitul anului o să obţinem nişte răspunsuri puţin mai clare în privinţa asta.

Marius Tucă: Cum tot peste un an sau un an şi jumătate probabil că vom avea şi un vaccin.

Simin Aysel Florescu: Aşa sperăm, ar fi cea mai bună soluţie evident şi sperăm că dacă apare asta, acum anticipând aşa, sper să nu intre iar sub incidenta anti-vaccinişti pentru că ăsta este un capitol extrem de dureros, în special în profesia noastră de medici de boli infecţioase, este un lucru foarte dureros când vezi boli pe care nu le-ai văzut decât în cărţi în facultate, în atlas şi le vezi pe viu în secolul 21, numai pentru că cineva nu vrea să îşi vaccineze copilul, este foarte dureros să vezi nişte boli clasice care pot fi prevenite 100% prin vaccinare şi nu mai vezi nimic, nici complicaţii, nici nimic şi de aceea zic că dacă vreodată se va inventa vaccinul, şi sperăm să se inventeze pentru acest tip de infecţie, să nu avem aceeaşi atitudine absolut bizară din partea unui grup de oameni care nu au nici o explicaţie pentru acest lucru.

Marius Tucă: Nici o explicaţie ştiinţifică în primul rând, e un fel de explicaţie sau de părere băbească în cel mai rău caz. Doamna doctor, întreabă oamenii câte teste pentru coronavirus pe zi poate face spitalul Victor Babeş şi care este capacitatea maximă, dacă faceţi asta?

Simin Aysel Florescu: Nu cred că totul se rezumă la o chestie standard, noi facem atâtea teste câte sunt necesare pentru pacienţii spitalizaţi, prioritate au pacienţii spitalizaţi, deci noi facem teste pentru absolut fiecare pacient spitalizat de atâtea ori de câte ori este necesar. Dacă ne referim la o capacitate maximă, asta depinde de numărul de aparate, extrem de variabil, de numărul de personal, dar ceea ce cred că trebuie ştiut, în afară de nişte cifre aleatorii aşa, este că noi putem asigura testarea pentru absolut toţi pacienţii internaţi, cred că asta este cel mai important.

Marius Tucă: Da, e foarte important, spuneţi-mi, am primit în ultimele două săptămâni atât de multe întrebări legate de Polidin, dacă Polidinul ar fi fost folositor sau este folositor în acest tip de infecţie?

Simin Aysel Florescu: Există nişte tradiţii populare, Polidin a intrat în această tradiţie populară...

Marius Tucă: Eu cred că legende populare, mai degrabă.

Simin Aysel Florescu: Sau legende da, legende populare, Polidinul este un vaccin polimicrobial care conţinea pe vremea când se producea mai multe tipuri de antigene bacteriene, faţă de o multitudine de germeni obişnuiţi şi care era, la un moment dat, foarte util prin stimularea imunităţii specifice sau a imunităţii direcţionate faţă de aceste tulpini bacteriene. Acum avem de a face cu un virus, deci numai această expunere vă arată că nu are cum să aibă efect într-o infecţie virală. Însă dacă vorbim de un potenţial efect imuno-modelator există substanţe care ar putea avea aceste efecte, de exemplu acest medicament pe care l-am spus, HidroxiClorochina, este una dintre substanţele astea, în rest Polidinul, ca atare, nu ştiu să fi fost testat vreodată pentru aşa ceva, fiind vorba de un virus cu totul nou evident că nu a fost testat încă şi nu ştiu să aibă efecte în aşa ceva. Sinceră să fiu nici nu am luat în considerare vreun moment acest tip de tratament pentru noul coronavirus, preferăm să ne bazăm pe… fiind vorba de o medicină actuală, medicină bazată pe dovezi, conceptul acesta, preferăm să ne bazăm pe dovezile de la colegii care au tratat mii de cazuri până acum, o atitudine puţin mai coerentă şi mai corectă.

Pacienţii cu comorbidităţi inclusiv pacienţii cu boli cornice, inclusiv cei cu tratamente imuno-supresoare pot face forme mai severe de boală

Marius Tucă: „Bună ziua, vă rog să o întrebaţi pe doamna doctor dacă copii diagnosticaţi cu astm şi aflaţi sub tratament cu cortizon pot face forme mai grave în caz că vor contacta acest coronavirus? Mulţumesc.”

Simin Aysel Florescu: Da, este vorba de pacienţii cu comorbidităţi, pacienţii cu comorbidităţi inclusiv pacienţii cu boli cornice, inclusiv cei cu tratamente imuno-supresoare pot face forme mai severe de boală. Dacă acestea se aplică sau nu copiilor este discutabil, pentru că în ceea ce priveşte receptivitatea copiilor, acesta este în strânsă corelaţie cu numărul de receptori specifici pentru acest virus care există în tracul respirator şi care se pare că la copii este mai mic decât la adulţi. De aceea, ce pot să spun este că, într-adevăr, atât astmul cât şi tratamentul, reprezintă un factor de risc care va trebui luat în considerare dacă apare acest tip de infecţie la un copil. Deci într-adevăr e bine să fim puţin atenţi dacă e vorba de copii cu afecţiuni (...) pentru că este posibil să facă, nu neapărat o formă severă, dar o formă mai evidentă de boală decât copii fără alte morbidităţi.

Marius Tucă: Îmi pare rău că va trebui să vă introduc într-o temă destul de delicată, e vorba de ceea ce s-a întâmplat la spitalul Gerota şi din punctul meu de vedere strategia aplicată acolo a fost greşită, în sensul că oamenii ăia că erau şi oameni sănătoşi, dar şi oameni infectaţi într-un număr mic, au fost lăsaţi în aceeaşi clădire şi asta a dus la infectarea a zeci de medici şi discuţia a plecat în legătură cu un astfel de caz şi de la nava de croazieră Princess, vă duceţi aminte că toţi au fost izolaţi acolo şi numărul celor care au fost infectaţi a fost foarte mare. Cum vedeţi dumneavoastră, cum aţi fi văzut rezolvarea unui astfel de caz?

Simin Aysel Florescu: Acum ştiţi, mie nu prea îmi plac judecăţile televizate pentru că ce mă întrebaţi dumneavoastră este practic să facem nişte judecăţi privitoare la atitudinea colegilor din sănătate publică şi din epidemiologie. Cred că asta ne revine, atât atitudinea, cât şi responsabilitatea, dar şi explicaţiile date în legătură cu acest aspect. Ce pot să vă spun eu că de regulă, ca un nespecialist în epidemiologie, că de regulă un pacient contact trebuie izolat, unde trebuie izolat? Aici rămâne de stabilit în funcţie de condiţii şi în acest caz condiţiile au fost reprezentate de un spital în care toată lumea era în contact cu acel pacient, aşa că atitudinea corect, necorect e foarte greu de judecat aşa din start, a făcut bine, a făcut rău pentru că dacă ne uităm aşa numai din afară să spunem „domnule dar ce au făcut, nu se poate” nu cred că se poate discuta chiar aşa de drastic sau chiar aşa de tăios, a fost bine sau nu a fost bine, pentru că lucrurile trebuie foarte clar stabilite, în epidemiologie în cazul unui contact de acest fel trebuie făcută o urmărire şi o monitorizare a fiecărui posibil contact, în funcţie de foarte multe detalii, ziua, modalitatea, aproprierea, cât de departe, cât de apropriat a fost cu acel contact, cu cine a venit contactul în contact, iar în acest caz fiind vorba de o colectivitate extrem de restrânsă, de medici, asistenţi, care aveau un risc mare având în vedere că era exact această activitate medicală şi pacientul era bolnav, atunci e foarte greu de apreciat aşa a fost bine, nu a fost bine. Nu putem să dăm cu barda să spunem a fost bine sau nu a fost bine. Sunt foarte multe detalii care probabil că ulterior vor fi luate în considerare şi judecate pentru că lucrul care aparent, acum apar „vai ce grozăvie” s-ar putea să se vadă că fost ok. Gândiţi-vă că dacă toţi aceşti oameni potenţiali infectaţi plecau în comunitate, la rata de transmitere care este la acest tip de infecţie, cam cum se multiplică.

Marius Tucă: Nu mă gândeam în nici un caz să plece în comunitate, mă gândeam să fie izolaţi în altă parte, să intre în carantină în altă parte, nu în spitalul în care au devenit cumva prizonieri.

Simin Aysel Florescu: Da, mă rog, asta rămâne de văzut în funcţie de condiţiile de la momentul acela. Dar la fel ca şi epidemiologic vorbind, nu e foarte simplu de judecat când ai o masă mare de oameni expuşi.

Marius Tucă: E adevărat, eu vorbeam de cazul Princess că acum văzând lucrurile după ce ele au fost consumate că ar fi fost mai bine ca oamenii de acolo să fie daţi jos de pe navă şi să fie puşi în carantină în spaţii adecvate să zic aşa. Doamna doctor, daţi-mi voie să vă mai citesc o întrebare două, imediat vă citesc pentru că au venit foarte multe întrebări: „bună ziua, pentru doamna doctor ce experienţă este până acum legată de bolnavii cronici care sunt sub terapii biologice anti–TNF alpha, de exemplu, ADALIMOMAB, COVID- 19 reprezintă un risc mai mare pentru aceşti bolnavi?” Nu mă pricep, am citit cu greu, dar v-am citit pentru că dumneavoastră ştiţi mai bine ce am întrebat.

Simin Aysel Florescu: Da, de regulă aceste terapii sunt terapii cu rol sau efect imuno-supresor parţial aşa că, cel puţin în teorie, există un risc mai mare, de aceea aceşti pacienţi sunt consideraţi cu comorbidităţi şi cu risc mai mare, dar ţintit pentru acest tip de terapie nu cred că există în momentul ăsta foarte multe date care să ne permită să tragem o concluzie, tot ce putem spune este că toate terapiile care pot avea rolul imuno-supresor, inclusiv terapiile cu anticorpi monoclonali sunt cele care trebuie să mai ridice cât un steag roşu la pacientul respectiv, adică să fim şi mai atenţi pentru ca să nu se întâmple ceva mai mult decât ştim, într-adevăr. Dar ţintit pe acest tip de anticorpi nu cred că există nimic deocamdată.

Marius Tucă: Daţi-mi voie să vă citesc câteva lucruri importante, s-a făcut o cercetare, un sondaj IRES despre coronavirus: peste trei sferturi dintre cei care au răspuns respectă în totalitate indicaţiile autorităţilor, trei sferturi dintre români se tem pentru vieţile lor şi ale familiile lor şi am să vă spun răspunsul la câteva întrebări- cele mai importante concluzii ale studiului, trei sferturi dintre români sunt îngrijoraţi pentru ei şi familiile lor cu privire la epidemia de COVID-19. Acelaşi procent, adică trei sferturi dintre români spun că se tem pentru vieţile lor şi familiile lor, sentimentele de teamă şi îngrijorare se manifestă în proporţii mai mari în rândul femeilor, vârstnicilor şi respondenţilor cu şcolaritate scăzută, ce să spun ăştia care au şcolarizare înaltă cred că se tem mai tare pentru că au prea multe informaţii. Sistemul naţional de sănătate se bucură de încrederea a două treimi dintre români, aş spune mult hulitul sistem naţional de sănătate, de asemenea 84% dintre respondenţi spun că au foarte multă şi multă încredere în medicii români, iată sunt câteva veşti foarte bune pentru dumneavoastră, pentru sistemul de sănătate şi pentru medicii români. Un sfert dintre români spun că şi-au consultat medicul de familie de la începutul epidemiei, au făcut acest lucru în proporţie mai ridicate românii din mediul rural, cei care locuiesc în judeţele din Transilvania şi Banat, respondenţii vârstnici şi cei cu nivel scăzut de educaţie. Românii se informează cu privire la evoluţia COVID-19 în ţara noastră, 96% spun că fac acest lucru, mulţi dintre ei de la început, o cincime şi-au anulat de la apariţia primelor cazuri, călătoriile în ţară, 16% au anulat călătorii în străinătate, 15% au declarat că au cumpărat alimente de strictă necesitate, 13% au cumpărat mai multe medicamente pentru prevenirea răcelilor, 97% au auzit despre starea de urgenţă decretată de preşedintele Klaus Iohannis în România, peste trei sferturi dintre participanţii la studiu 77% spun că respectă în totalitate indicaţiile transmise de Guvern şi de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, păi vedeţi aici avem o mică problemă, apropo de distanţarea socială, nu neapărat de fapt, jumătate dintre participanţii la studiu spun că au respectat în totalitate indicaţia de a rămâne la domiciliu în aceste zile, 43% au respectat-o parţial, iar 4% spun că nu au respectat-o deloc. E foarte interesant studiul doamna doctor, o să vi-l trimit că poate vă ajută cu ceva, apropo de fel şi fel de clienţi, pacienţi care vin acolo şi la finalul emisiunii noastre şi vă mulţumesc pentru participarea dumneavoastră extraordinară, dacă aveţi să le transmiteţi ceva celor care ne urmăresc în această perioadă?

Simin Aysel Florescu: Da, aş vrea să le transmit că mă bucură acest studiu cu excepţia celor care nu şi-au respectat autoizolarea, acest studiu pe care tocmai l-aţi comunicat ca şi date statistice este de bun augur, ne arată că poporul român este responsabil, dacă se teme şi dacă se informează înseamnă că este responsabil şi acesta este un lucru bun şi ca mesaj al meu ar fi să fie toată lumea optimistă că aceste lucruri vor trece, în câteva luni o să fie totul fără problemă, nu o să se întâmple, sper eu, lucruri foarte rele, dar este vorba de un val epidemic, care, ca tot valul, va trece. Deci va fi bine cu siguranţă.

Marius Tucă: Vă mulţumesc din suflet doamna doctor, numai bine şi vă ţinem pumnii în tot ceea ce faceţi acolo la spital, să ne auzim şi să ne vedem cu bine, chiar dacă e pe această cale.

Simin Aysel Florescu: Vă mulţumesc.

Marius Tucă: Vă mulţumesc, numai bine. Oameni buni prima ediţie specială de astăzi se încheie aici, peste mai puţin de o oră la orele 18:00 avem o ediţie specială, invitatul meu cu totul special şi de această dată, analistul Valentin Stan, până atunci, ţineţi aproape. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici