ANALIZĂ: Consiliul JAI analizează propunerile CE privind imigranţii. România respinge cotele obligatorii

Reprezentanţii statelor membre UE vor dezbate luni, în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, propunerile Comisiei Europene privind imigraţia. România va fi reprezentată de vicepremierul Gabriel Oprea, care va anunţa că ţara noastră poate primi 1.785 de refugiaţi, respingând cotele obligatorii.

1192 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Consiliul JAI analizează propunerile CE privind imigranţii. România respinge cotele obligatorii

ANALIZĂ: Consiliul JAI analizează propunerile CE privind imigranţii. România respinge cotele obligatorii

Reuniunea miniştrilor de Interne din statele membre ale Uniunii Europene (UE), programată luni la Bruxelles, va fi coordonată de Jean Asselborn, ministrul pentru Imigraţie şi Azil din Luxemburg, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

La şedinţa Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) sunt invitaţi şi reprezentanţi ai agenţiilor Uniunii Europene şi Naţiunilor Unite responsabile de gestionarea imigraţiei. Reprezentanţii Agenţiei UE pentru Frontiere (Frontex), ai Oficiului European pentru Susţinere în materie de Azil (EASO), ai Agenţiei europene a poliţiei (Europol), Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) vor oferi cele mai noi informaţii despre fluxurile migratorii şi despre situaţia de pe teren. Şedinţa Consiliului JAI se va desfăşura pe baza acestor date.

"Miniştrii statelor UE vor fi informaţi despre progresele înregistrate în implementarea celor mai recente măsuri şi vor fi stabilite următoarele acţiuni pentru gestionarea actualului aflux de imigranţi. Va fi audiată şi o prezentare a propunerilor Comisiei Europene privind imigraţia", precizează Consiliul Uniunii Europene, subliniind că la şedinţă vor participa şi reprezentanţii statelor asociate - Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu "ţări de origine sigure", precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine.

Situaţia imigraţiei va fi dezbătută din nou cu ocazia reuniunii Consiliului JAI din 8 octombrie, iar deciziile finale ar urma să fie luate la summitul Consiliului European din 15-16 octombrie. O reuniune specială pe tema imigraţiei, la care vor fi invitaţi lideri politici din Africa şi din alte zone, este programată pe 11-12 noiembrie în Valletta (Malta).

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat un sistem pentru distribuirea refugiaţilor în state UE în funcţie de cote obligatorii stabilite pe baza unor criterii precum mărimea teritoriului, numărul de locuitori, starea economiei şi situaţia socială.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.

Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia au exprimat opoziţie faţă de propunerea cotelor obligatorii, avertizând că un sistem "obligatoriu şi permanent" de acest tip ar fi "inacceptabil".

Statele europene care nu vor putea accepta imigranţi în baza acestui plan ar putea fi obligate, în schimb, să contribuie cu 0,002% din PIB-urile proprii la bugetul UE.

Pe fondul opoziţiei, cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. "Oponenţii sistemului cotelor privind imigranţii nu ar trebui să fie prea siguri de această poziţie", avertizează cancelarul Austriei. Oricine se sustrage responsabilităţilor trebuie să fie penalizat financiar, "spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE", a spus Faymann într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, joi, că mandatul României va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stabilite astfel de cote şi că este nemulţumit de anunţul Comisiei Europene.

"Referitor la cotele care au fost prezentate de preşedintele Comisiei Europene, vreau să fac doar câteva remarci. Nu este cazul încă să fac o declaraţie exhaustivă în legătură cu acest subiect, dar pot să vă spun că am luat act cu oarece nemulţumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European", a declarat Iohannis.

Preşedintele a afirmat că România poate primi aproximativ 1.700 de refugiaţi pe bază voluntară şi a respins cota obligatorie, stabilită de Comisia Europeană la 6.351 de imigranţi. Premierul Victor Ponta nu susţine nici el cotele obligatorii, dar a indicat indirect că acest lucru va fi discutat la reuniunea ministerială europeană de luni.

La rândul său, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în Comisia parlamentară pentru Afaceri Europene, că anunţul Comisiei Europene privind cotele de refugiaţi reprezintă o propunere care va fi negociată în Consiliul Justiţie Afaceri Interne, adăugând că nu sunt prevăzute sancţiuni pentru statele care nu pot primi imigranţi conform cotelor.

Vicepremierul şi ministrul de Interne Gabriel Oprea, cel care va reprezenta România la reuniunea Consiliului JAI, a spus că va transmite că ţara noastră îşi va respecta angajamentele iniţiale de a primi 1.785 de imigranţi, iar "cu modestie, dar şi cu demnitate" va vota împotriva cotelor obligatorii.

"În contextul în care România este o ţară sigură, care îşi face datoria cu mult profesionalism, merg mâine la acest JAI. Am un mandat foarte clar dat din partea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, pe care îl voi spune acolo cu modestie, dar şi cu demnitate, România îşi respectă angajamentele iniţiale de a primi 1.785 de imigranţi, atât este capacitatea în momentul de faţă a statului român. Bineînţeles, vom vota împotriva cotelor obligatorii", a spus vicepremierul Oprea. El a adăugat că România este un stat care îşi arată solidaritatea în cadrul Uniunii Europene într-un context complicat de securitate, menţionând că UE se poate baza pe ţara noastră.

Vineri, vicepemierul bulgar Meglena Kuneva a sugerat că Bulgaria şi România ar putea condiţiona adoptarea cotelor obligatorii de repartizare a imigranţilor între statele Uniunii Europene de aderarea la Spaţiul Schengen.

Administraţia de dreapta din Ungaria a avut poziţii vehemente faţă de propunerile Comisiei Europene privind imigraţia.

Premierul Viktor Orban a criticat dur comportamentul imigranţilor musulmani, avertizând că, începând din 15 septembrie, autorităţile ungare nu vor mai tolera trecerea ilegală a frontierelor. Viktor Orban, care a propus măsuri pentru protejarea prosperităţii Europei şi a "identităţii creştine", a denunţat comportamentul imigranţilor musulmani care au ocupat Gara centrală din Budapesta şi au blocat traficul rutier spre Austria.

”Imigranţii au blocat gări, refuză amprentarea digitală, nu vor să coopereze cu autorităţile, refuză să meargă în centrele în care ar primi alimente, apă, unde ar putea dormi şi ar beneficia de servicii medicale... Practic, se revoltă împotriva ordinii legale din Ungaria. Începând din 15 septembrie, autorităţile ungare nu vor mai ierta trecerile ilegale ale frontierelor", a atras atenţia premierul Ungariei.

Peste 170.000 de imigranţi din Orientul Mijlociu şi Africa au pătruns în Ungaria din Serbia anul acesta. Mulţi evită să fie înregistraţi în Ungaria şi încearcă să ajungă în state occidentale, în principal în Germania. Printre măsurile luate de Guvernul Ungariei se numără construirea unui gard metalic la frontiera cu Serbia, dar bariera nu pare să aibă efectul scontat.

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat în termeni duri modul în care Ungaria gestionează criza imigranţilor, afirmând că măsurile luate de Guvernul Viktor Orban amintesc de perioada nazistă.

"Înghesuirea imigranţilor în trenuri, în speranţa că vor fi duşi în altă parte, aminteşte de perioada cea mai sumbră a continentului nostru", a spus Werner Faymann, referindu-se la Holocaustul practicat de nazişti în al II-lea Război Mondial. Respectarea drepturilor omului în funcţie de religie este un lucru inacceptabil", a adăugat Faymann. "Premierul Viktor Orban acţionează iresponsabil catalogând aceşti refugiaţi drept imigranţi cu motivaţie economică. Orban practică o politică vizând descurajarea imigranţilor", a adăugat cancelarul social-democrat austriac.

Austria poartă o "campanie de minciuni" împotriva Ungariei, iar cancelarul austriac Werner Faymann face declaraţii "iresponsabile", "nedemne de un lider politic din secolul XXI", a reacţionat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

La rândul său, preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a afirmat că Uniunea Europeană trece printr-o profundă criză intelectuală şi morală, generând o criză politică.

"UE reprezintă problema, nu soluţia. Europa trebuie să decidă cum interpretează imigraţia, dacă o percepe ca mijloc pentru acoperirea deficitului pe piaţa muncii pe fondul scăderii demografice sau ca risc de securitate. Recenetele atentate comise la Londra şi Paris evidenţiază eşecul integrării oamenilor care vin în Europa cu identităţi culturale diferite. Este greu de înţeles cum vor statele europene să integreze noii imigranţi după ce au eşuat cu integrarea a milioane de oameni pe care i-au primit de bunăvoie ca forţă de muncă ieftină", a spus Laszlo Kover, care nu a evitat să acuze şi Statele Unite de crearea conflictelor de care fug imigranţii.

Ca reacţie la declaraţii ale preşedintelui Barack Obama, care a sugerat că Europa poate accepta imigranţi suplimentari, Laszlo Kover a amintit că "Statele Unite au construit la frontiera cu Mexicul un gard mai puternic şi mai lung decât ar putea construi vreodată Ungaria la graniţa cu Serbia". "În plus, Statele Unite sunt responsabile de haosul care îi împinge pe imigranţi acum spre Europa", a adăugat Kover, referindu-se la conflicte militare din Orientul Mijlociu şi din Africa. Oricum, Kover consideră că "Statele Unite nu par să fie prea solidare cu aliaţii europeni în materie de imigraţie".

Preşedintele american, Barack Obama, a ordonat pregătirea unui plan pentru primirea în Statele Unite a 10.000 de refugiaţi sirieni, în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu milioane de imigranţi extracomunitari. Decizia preşedintelui Statelor Unite a fost criticată atât de opoziţia republicană, care evocă riscuri teroriste, cât şi de organizaţii internaţionale, care consideră insuficientă contribuţia Statelor Unite.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici