Video ANALIZĂ - Iohannis, la un an de la câştigarea alegerilor: Nou Guvern, dar nu cel pe care îl cerea în 2014 - GALERIE FOTO, VIDEO

La un an de la câştigarea alegerilor din 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis se află în faţa celei mai mari crize din mandatul de preşedinte, după tragedia din Colectiv, care a dus la depunerea mandatului de către Victor Ponta. Va instala un nou guvern, însă nu unul al PNL, aşa cum cerea anul trecut.

7553 afișări

Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale din 2014, învingându-l, în al doilea tur de scrutin, cu 54,43 la sută din voturi, pe premierul în funcţie de atunci, Victor Ponta. Victoria sa a fost surprinzătoare pentru mulţi, mai ales după ultimele săptămâni de campanie. Scorul s-a întors în favoarea lui Iohannis abia pe la mijlocul zilei de 16 noiembrie, când la vot au început să iasă tot mai mulţi români, mai ales tineri, revoltaţi de ceea ce se întâmplase la scrutinul din diaspora în primul tur - cozi uriaşe şi închiderea secţiilor de votare înainte a apuca toată lumea să voteze.

GALERIE FOTO

Prima reacţie a preşedintelui ales după victoria obţinută a venit pe Facebook, acesta devenind, de altfel, modul în care Iohannis a comunicat din ce în ce mai des cu românii după seara de 16 noiembrie. "Am câştigat! Ne-am luat ţara înapoi", a scris atunci Iohannis, adăugând şi un clip în care le mulţumea românilor pentru vot, considerând că acesta este primul pas către o "altfel de Românie". "Votul nostru a fost şi rămâne unul pentru raţiune, pentru dialog şi responsabilitate. Avem ocazia de a-l demonstra şi în fapte!", mai spunea Iohannis în seara victoriei.

Declaraţiile lui Iohannis veneau după săptămâni lungi de campanie dură dusă cu Victor Ponta, în condiţiile în care nu era văzut drept un favorit în această competiţie. Iohannis se clasase pe locul al doilea în primul tur de scrutin, cu peste zece procente în urma premierului. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin pornea de la unul dintre cele mai mari scandaluri electorale din istoria României de după 1989: votul din diaspora.

Campania electorală din 2014, între scandalul din diaspora şi conflictul dezbaterilor Ponta-Iohannis

La primul tur de scrutin, în străinătate au fost organizate puţin sub 300 de secţii de votare. Numărul a fost considerat insuficient, însă guvernanţii s-au apărat, spunând că respectă structura de la alegerile prezidenţiale din 2009. Mobilizarea la vot a fost mult mai mare, astfel încât s-au format cozi imense în faţa ambasadelor şi a consulatelor. Imaginile cu românii care aşteptau în stradă ore în şir să voteze au fost amplu mediatizate în ziua votului, devenind ulterior şi un subiect de campanie pentru Klaus Iohannis.

Românii din străinătate au cerut atunci prelungirea programului de vot, însă Biroul Electoral Central (BEC) a respins toate cererile. Astfel, la finalul scrutinului, existau în continuare foarte mulţi români din diaspora care nu reuşiseră să voteze. Au urmat cereri de demisii, vizat fiind în primul rând ministrul de Externe de atunci Titus Corlăţean. În scandal s-a implicat şi preşedintele în funcţie, Traian Băsescu, cerându-i la rândul său ministrul de Externe să plece din funcţie. Titus Corlăţean a fost înlocuit între cele două tururi de scrutin cu Teodor Meleşcanu, candidat independent la Preşedinţia României şi apropiat al coaliţiei PSD-UNPR-PC-PLR, dar care fusese eliminat din competiţie. Corlăţean a demisionat sub pretextul refuzului de a încălca legea prin deschiderea unor noi secţii de votare pentru al doilea tur de scrutin, aşa cum i se cerea şi aşa cum BEC recomandase.

În acel context, echipele lui Victor Ponta şi Klaus Iohannis negociau organizarea unor dezbateri între cei doi candidaţi, având în vedere că astfel de evenimente lipsiseră în primul tur de scrutin. Propunerea PSD de a organiza patru dezbateri televizate, la patru posturi de ştiri, a fost respinsă de ACL, Iohannis solicitând o platformă "neutră" pentru aceste dezbateri. Contraoferta lui Iohannis a fost o dezbatere la Parlament, pe modelul celei din 2009, însă Ponta a refuzat. Contrele au continuat, după ce Universitatea de Vest din Timişoara s-a oferit să găzduiască o astfel de dezbatere, invitaţia fiind acceptată de Klaus Iohannis, dar refuzată de Victor Ponta. Şi Traian Băsescu s-a implicat, invitându-i pe cei doi la Palatul Cotroceni.

În aceste condiţii, Victor Ponta a început turul televiziunilor de ştiri, mergând la două posturi care îi erau apropiate: Antena 3 şi România TV. Ambele emisiuni la care a participat Ponta au fost promovate ca fiind "dezbateri electorale" de la care Klaus Iohannis lipsea, fiind filmat în schimb un scaun gol, cu numele candidatului ACL pe el. În paralel, Iohannis participa la o emisiune pe un alt post de televiziune. Ponta a continuat, mergând la o "dezbatere" a Antenei 3, la care a fost folosit acelaşi scaun gol, cu numele lui Klaus Iohannis.

Candidatul ACL a anunţat apoi, surprinzător, că va participa la ultimele două dezbateri, de la Realitatea TV şi de la B1TV. După prima dezbatere, Iohannis a fost criticat pentru prestaţie, mai ales după ce nu i-a replicat lui Ponta în urma câtorva afirmaţii ale premierului. Un exemplu a fost afirmaţia lui Iohannis potrivit căreia "fiecare cetăţean are dreptul la vot". "E o lozincă", i-a replicat Ponta imediat, după care l-a întrebat pe Iohannis cum ar face el ca votul din diaspora să fie organizat bine. Iohannis nu a comentat atunci afirmaţia lui Ponta.

Un alt moment important din această primă dezbatere a avut loc atunci când Victor Ponta i-a cerut lui Iohannis să-şi prezinte scuze faţă de soţia sa, Daciana Sârbu, pentru un articol publicat în ziarul de promovare al ACL despre presupuse falsuri în declaraţia de avere. Iohannis i-a cerut la rândul său lui Ponta să-şi ceară scuze pentru acuzaţiile de trafic de copii, însă Ponta a refuzat, spunând că el nu a lansat astfel de acuzaţii şi ignorând campania PSD dusă, în principal, de senatorul Gabriela Firea. Ulterior, Iohannis şi-a prezentat scuze singur.

În cea de-a doua dezbatere, Klaus Iohannis a avut o prestaţie mult mai bună. S-a contrat cu Ponta de mai multe ori pe tema corupţiei, cerându-i premierului angajamente clare că anumite legi, precum cea privind amnistia şi graţierea, nu vor fi adoptate, iar voturile din Parlament pentru cererile justiţiei nu vor mai fi blocate. Acestea au devenit, de altfel, şi teme ale mandatului lui Iohannis.

Cel mai important moment a fost însă la finalul dezbaterii, când Victor Ponta a reluat tirul de atacuri la adresa lui Iohannis pe motiv că acesta ar fi candidatul şi continuatorul lui Traian Băsescu. Ponta a afirmat că în timpul dezbaterii parcă l-ar fi văzut pe Traian Băsescu, pentru că Iohannis are "acelaşi fariseism, aceeaşi idee că îi prosteşte pe români". Replica lui Iohannis a venit imediat, încheiind dezbaterea: "Oare i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat, pe dumneavoastră v-a pus. Concluzia, dragi români, o trageţi simplu", a răspuns Iohannis.

Dezbaterea a avut loc cu patru zile înaintea celui de-al doilea tur. Sub sloganul "România lucrului bine făcut", Iohannis a intrat în a doua competiţie cu un handicap de 10 procente, însă a reuşit să îl învingă pe Victor Ponta, în cursul unei zile în care protestele şi nemulţumirile privind votul din diaspora s-au repetat. Între timp, se mobilizaseră foarte mulţi români şi pe reţelele de socializare, fiind distribuite încontinuu imagini cu cetăţeni care încercau să voteze în străinătate şi stăteau la cozi interminabile. De altfel, şi numărul votanţilor s-a dublat: în primul tur, participaseră 160.000 de români la vot în diaspora, în timp ce la al doilea tur de scrutin au participat aproape 380.000.

Primul obiectiv al lui Iohannis: înlăturarea lui Victor Ponta de la Palatul Victoria

Ideea lui Iohannis de schimbare a României a pornit şi cu schimbarea Guvernului. La doar o săptămână după ce a câştigat alegerile, preşedintele, care încă nu îşi preluase mandatul, spunea că speră într-o schimbare a Executivului condus de Victor Ponta cel târziu odată cu alegerile din 2016, însă nu excludea varianta ca majorităţile din Parlament să se reconfigureze chiar din 2015.

"Este nevoie de o schimbare de Guvern, pentru că Guvernul pe care îl avem acum este pur şi simplu ineficient. Este clar că nu este suficient să-mi doresc să avem alt Guvern. (...) După părerea mea, cel târziu în 2016 după alegerile parlamentare va fi partidul meu la guvernare. În anul 2015, este foarte posibil să avem o schimbare a raporturilor în Parlament. Se schimbă raportul puterilor. Este posibil ca în 2015 să ajungem la altă majoritate în Parlament. Formaţiunile din Parlament îşi pot schimba opţiunile", spunea, în noiembrie 2014, Klaus Iohannis, într-un interviu pentru ProTV.

După preluarea mandatului, atacurile la Cabinetul condus de Victor Ponta au devenit din ce în ce mai clare. În ianuarie 2015, Iohannis repeta că nu face "niciun secret" din faptul că îşi doreşte "Guvernul său", condus de PNL. "Una este ce avem acum, colaborăm instituţional, alta este dacă va fi un guvern, acum sau după 2016, cu cât mai repede cu atât mai bine. (...) Un Guvern cu care mă simt confortabil, cu care, dacă merge la Bruxeles, să spună: «domnule preşedinte, Guvernul meu şi cu mine..»”, afirma atunci preşedintele.

În discursul public continuau însă declaraţiile potrivit cărora poate colabora "instituţional" cu Victor Ponta, iar întâlnirile dintre preşedinte şi premier erau frecvente. Această situaţie s-a schimbat abia în primăvara anului 2015, când relaţiile dintre cei doi s-au deteriorat. Scânteia a fost legea privind Codul silvic, discutată la acel moment în Parlament. Premierul Victor Ponta a afirmat într-o emisiune televizată că "lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis”.

Şeful statului a reacţionat dur: "Luând act de declaraţiile premierului de aseară, am rugat organele abilitate să verifice de ce fel de informaţii dispunea premierul, dacă ele se confimă sau nu. Dacă se confimă, să se ia măsurile de urgenţă care se impun, şi dacă nu, premierul va răspunde pentru aceste afirmaţii. Astfel de afirmaţii de insinuare a unui trafic de influenţă la nivelul preşedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmaţii, prin care vrea să pară interesant la televizor. Sunt mult mai grave şi vor fi tratate ca atare. Sper ca această scăpare să nu însemne o revenire la logica din campanie, promovată atunci de candidatul Ponta".

Din acel moment, atacurile dintre cei doi s-au intensificat, culminând cu scandalul cardurilor de sănătate şi al deplasărilor lui Ponta în străinătate fără consultarea preşedintelui.

În paralel, liberalii au început să negocieze susţinere pentru moţiunea de cenzură pe care intenţionau să o depună spre finalul primei sesiuni parlamentare din 2015. Şansele erau reduse, având în vedere că UNPR şi ALDE şi-au anunţat susţinerea pentru Cabinetul condus de Victor Ponta. Situaţia s-a complicat totuşi pe 5 iunie, cu câteva zile înainte de dezbaterea moţiunii de cenzură, atunci când premierul Victor Ponta a ajuns în faţa procurorilor DNA, ulterior acesta devenind urmărit penal în dosarul Turceni-Rovinari, în care era cercetat şi Dan Şova.

Preşedintele a început să-i ceară insistent demisia lui Victor Ponta după acel moment, prima ieşire publică a lui Iohannis având loc chiar în aceeaşi zi. "Am aflat că primul-ministru Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situaţie imposibilă pentru România ca primul ministru să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, cel mai grav lucru pentu România acum este o criză politică. Acând în vedere toate acestea, solicit demisia lui Victor Ponta! Am comunicat acest fapt primului ministru acum câteva minute, într-o discuţie pe care am avut-o", a spus Iohannis, pe 5 iunie.

Premierul a refuzat să demisioneze. Iohannis şi-a reluat apelul cu mai multe ocazii. "Nu am nimic de adăugat, îmi menţin acea evaluare din 5 iunie", a spus Iohannis, după ce Ponta a fost inculpat. Ulterior, preşedintele a spus că "situaţia este din ce în ce mai problematică pentru primul ministru, pentru Guvern şi pentru PSD", iar România are mult de suferit de pe urma acestor probleme. "Soluţia ar fi cu siguranţă, cea mai simplă, cea pe care am propus-o şi în iunie", a spus preşedintele, după ce Ponta a fost trimis în judecată.

Între aceste momente, Victor Ponta făcuse un singur pas în spate: renunţase la şefia PSD, pe care a preluat-o fostul său "locotenent", Liviu Dragnea.

Relaţia cu PSD în "epoca Dragnea"

După ce Victor Ponta a plecat de la şefia PSD, Liviu Dragnea a încercat, public, să "repare" relaţiile cu Palatul Cotroceni, deteriorate în urma scandalurilor dintre preşedinte şi premier. Dragnea a anunţat o nouă strategie a PSD, care să includă colaborarea cu Klaus Iohannis, dar şi cu PNL. Odată cu această schimbare a politicii social-democraţilor, au apărut şi informaţiile potrivit cărora Liviu Dragnea ar dori şi ar susţine o schimbare a lui Victor Ponta din fruntea Guvernului. Declaraţiile publice ale liderului PSD, pline de echivoc, alimentau aceste zvonuri.

Încă de la începutul lunii septembrie, Dragnea afirma că PSD îşi doreşte în continuare guvernarea, dar nu mai lega exclusiv numele lui Victor Ponta de acest proiect. Au urmat invitaţiile voalate la dialog cu preşedintele Klaus Iohannis pe această temă, însă şeful statului nu a avut nicio reacţie.

"Orice invitaţie care va veni din partea preşedintelui României la PSD, va fi onorată de noi. Orice invitaţie, pe orice temă", a spus Liviu Dragnea, cu privire la atitudinea sa ca preşedinte al PSD, în luna octombrie. Întrebat dacă va onora inclusiv invitaţii pe tema schimbării premierului Victor Ponta din fruntea Guvernului, Dragnea a precizat că PSD "nu îşi permite să refuze" nicio invitaţie.

Potrivit unor surse social-democrate, Liviu Dragnea nu avea un plan clar conturat de a-l schimba pe Victor Ponta, însă ar fi fost dispus să discute acest subiect cu preşedintele Klaus Iohannis. Condiţia era ca şeful statului să facă invitaţia, şi nu PSD. Social-democraţii ar fi încercat să discute cu preşedintele, însă au refuzat ca intermediarul să fie Dan Mihalache, şeful cancelariei prezidenţiale. Liderii PSD au refuzat dialogul cu acesta, moment în care Liviu Dragnea a reluat apelurile publice la preşedintele Klaus Iohannis. Nu a venit însă nicio reacţie.

Declanşatorul a fost cu totul altul.

Tragedia din Colectiv şi schimbarea Guvernului - primele crize din mandatul lui Iohannis

În noaptea de 30 octombrie avea loc în clubul Colectiv un incendiu în urma căruia au murit, în prima seară, 27 de persoane, iar acum numărul persoanelor decedate a ajuns la 55. Două zile mai târziu, avea loc în Capitală un marş al tăcerii la care au participat aproximativ 8.000 de persoane. După cele trei zile de doliu naţional decretate de Guvern, în 3 noiembrie au ieşit în stradă aproximativ 25.000 de persoane, manifestaţia fiind anunţată drept una împotriva primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, considerat vinovat pentru tragedie, mai ales după declaraţiile acestuia potrivit cărora nu are ce să îşi reproşeze. Manifestanţii au cerut atunci şi demisiile lui Victor Ponta şi Gabriel Oprea.

În aceste condiţii, după ce peste 25.000 de români au ieşit în stradă, în Capitală, Liviu Dragnea s-a consultat, marţi noapte, cu liderii de la vârful PSD şi, în special, cu preşedintele executiv al partidului, Valeriu Zgonea. Concluzia discuţiilor a fost că vicepremierul Gabriel Oprea nu mai poate fi susţinut de PSD în Guvern, iar acesta trebuie să demisioneze. Liderii PSD au discutat cu premierul Victor Ponta, indicându-i ca variantă de ieşire din actuala criză demisia lui Oprea, potrivit unor surse social-democrate. Potrivit surselor citate, Victor Ponta a purtat o discuţie cu vicepremierul Gabriel Oprea, însă acesta a refuzat să demisioneze.

Refuzul lui Oprea nu a schimbat, însă, planul PSD, care hotărâse să nu îl mai susţină pe liderul UNPR. În aceste condiţii, lui Victor Ponta i s-a prezentat, de către Liviu Dragnea, varianta ca întregul Cabinet să demisioneze. În 4 noiembrie, Victor Ponta a decis să accepte această variantă şi să-şi depună mandatul, ducând la demisia întregului Guvern.

De la declanşarea tragediei şi până la demisia lui Victor Ponta, Iohannis a fost o prezenţă discretă. În seara tragediei, preşedintele a postat un mesaj pe Facebook.

"Sunt cutremurat şi profund îndurerat de tragicul eveniment care s-a produs în această seară în centrul Capitalei. Este un moment foarte trist pentru noi toţi, pentru naţiunea noastră şi pentru mine personal. În aceste momente dureroase, îmi exprim întreaga compasiune şi solidaritate faţă de familiile celor afectaţi de această tragedie. Totodată, asigur familiile afectate de acest eveniment zguduitor de întregul sprijin al celor implicaţi în operaţiunile de salvare şi îi rog să aibă încredere că instituţiile responsabile depun toate eforturile pentru ca efectele catastrofei să fie cât mai limitate", a scris Iohannis, după mai puţin de două ore de la petrecerea tragediei.

O zi mai târziu, Iohannis a mers la clubul Colectiv, venind cu o nouă reacţie, pe Facebook, care a dat tonul zilelor care aveau să urmeze. "Sunt revoltat că o astfel de tragedie de proporţii s-a putut întâmpla. Nu mai putem continua pe principiul „lasă că merge şi aşa”", a scris preşedintele.

Klaus Iohannis a sprijinit, în declaraţii, şi protestele care aveau loc în ţară. Marţi, în timpul mitingului la care au participat 25.000 de persoane, Iohannis a scris din nou pe Facebook: "Sunt impresionat de manifestările din această seară. Este o mişcare de stradă, care vine din dorinţa oamenilor de a le fi respectate condiţia şi demnitatea. Am înţeles că se cere şi se aşteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-şi asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă".

Demisia Guvernului, generată de ieşirea oamenilor în stradă, l-a prins pe Klaus Iohannis în mijlocul unei reuniuni diplomatice care avea loc la Palatul Cotroceni. Multe ore mai târziu, preşedintele a susţinut o declaraţie de presă în care a criticat întârzierea cu care a venit gestul lui Victor Ponta.

"A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze. Românii iniţial au răbdat, apoi s-au indignat, iar în final s-au revoltat. Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al naţiunii. Zeci de mii români au protestat în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară pentru a cere lucruri de bun-simţ: demisiile celor vinovaţi, răspunsuri şi clarificări. Eu sunt dispus să îmi asum demersurile care, în final, vor duce la o altfel de politică în România, o politică pentru cetăţeni, previzibilă şi transparentă. Următorul guvern trebuie să vină urgent cu soluţii la problemele care i-au scos pe oameni în stradă şi să nu repete greşelile de până acum", a spus preşedintele.

Iohannis pregăteşte noul Guvern, însă nu cel pe care îl voia în 2014

Ca urmare a demisiei lui Victor Ponta, în 4 noiembrie, Klaus Iohannis a convocat imediat consultări cu partidele parlamentare. Discuţiile pentru noul Guvern au adus însă o serie de premiere. Prima a fost că aceste discuţii au fost stabilite în două runde, prima oară preşedintele discutând cu liderii partidelor despre ce soluţii văd ei la actuala situaţie. Prima rundă de consultări nu s-a încheiat cu nicio propunere de premier, PSD dorind noi discuţii, PNL cerând alegeri anticipate, iar ALDE formarea unui Cabinet politic. Presiunea protestelor a îndemnat însă liderii majorităţii partidelor să realizeze că noul Cabinet nu poate fi decât format din tehnocraţi. A urmat a două rundă de negocieri, în care PSD a propus ca noul Guvern să fie condus de viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, însă până la urmă propunerea a fost respinsă de preşedintele Iohannis.

A doua premieră din cadrul consultărilor a fost invitarea reprezentanţilor societăţii civile şi a unora dintre protestatari la Palatul Cotroceni. Peste 5000 de solicitări au venit la Preşedinţie pentru delegaţii ale ONG-urilor şi ale manifestanţilor, iar, în cele din urmă, 20 de persoane au venit la Palatul Cotroceni pentru a discuta cu şeful statului. Majoritatea solicitărilor acestora se refereau la formarea unui Guvern de tehnocraţi şi la stabilirea unor criterii clare de integritate. Iohannis a promis la finalul acestor discuţii că va mai invita societatea civilă la consultări şi cu alte ocazii, însă şi participanţii au avut o solicitare pentru preşedinte: să vină în Piaţa Universităţii, acolo unde încă se protesta, pentru a discuta direct cu manifestanţii.

Iohannis a promis că va face acest gest, însă nu va anunţa în prealabil nici ziua şi nici ora la care va veni în rândul protestatarilor.

În seara câştigării alegerilor, în 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a mers în Piaţa Universităţii, acolo unde manifestau mii de simpatizanţi ai săi. Preşedintele ales a stat o jumătate de oră printre aceştia, fiind întâmpinat cu urale, aplauze şi felicitări. Spre deosebire de Traian Băsescu, predecesorul său, Iohannis nu a promis că se va întoarce în Piaţa Universităţii, însă a revenit ”în stradă" la aproape un an de la câştigarea alegerilor. Iohannis a mers însă abia a treia zi după ce a făcut angajamentul în faţa societăţii civile. Era, de altfel, şi ultima zi în care s-a protestat în Piaţa Universităţii, numărul manifestanţilor fiind redus.

În urma consultărilor cu partidele, dar şi cu societatea civilă, Klaus Iohannis a anunţat numele viitorului premier: fostul comisar european Dacian Cioloş. Decizia a fost ca întregul său Cabinet să fie format din tehnocraţi, partidele fiind excluse din primul eşalon al guvernării. Duminică, 15 noiembrie, Dacian Cioloş a anunţat componenţa Cabinetului său, care va avea 21 de membri. Printre miniştrii propuşi sunt Lazăr Comănescu - la Externe, Petre Tobă- Interne, Mihnea Motoc- Apărare, Anca Dragu Paliu- Finanţe, Cristina Guseth- Justiţie şi Vasile Dîncu - Dezvoltare Regională. Vasile Dîncu, membru al PSD timp de aproape zece ani, va fi şi vicepremier, iar includerea acestuia în Guvern, dar îi poate asigura lui Cioloş susţinerea PSD în Parlament.

Chiar în 16 noiembrie, luni, vor începe audierile miniştrilor în Parlament, iar marţi aceştia ar putea ajunge în faţa lui Klaus Iohannis pentru a depune jurământul. La un an de la câştigarea alegerilor, Klaus Iohannis se va vedea în faţa unui nou Guvern, însă nu cel pe care a anunţat în 2014 că şi-l doreşte: un Guvern PNL. Liberalii au fost, la rândul lor, forţaţi să facă un pas în spate şi să renunţe la nominalizarea lui Cătălin Predoiu, omul pe care şi Iohannis îl voia în fruntea Guvernului. Speranţa PNL este însă ca, în urma alegerilor la termen din 2016, să îl poată aduce pe Cătălin Predoiu la Palatul Victoria.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici