Atacuri cibernetice, dezinformare și propagandă. Detaliile raportului prezentat de Nicușor Dan liderilor europeni la Copenhaga

Încă de la începutul raportului de 25 de pagini, prezentat de Nicușor Dan liderilor europeni, menționează faptul că România a fost ținta unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, în cadrul cărora instrumentele folosite au fost atacurile cibernetice, acțiunile secrete destabilizatoare, subversiune politică, dar și dezinformarea și propaganda.

Potrivit raportului, războiul hibrid s-a concentrat pe exploatarea vulnerabilităților audiențelor naționale, atât prin utilizarea platformelor sociale, dar și prin mesaje personalizate către audiențe receptive, obiectivul central fiind cel al influențării procesului electoral.

Atacuri cibernetice derulate de Rusia din 2022

Federația Rusă a lansat atacuri cibernetice încă din anul 2022, pentru a crea o percepție anti-sistem, pe care să o modeleze în contexte cheie, așa cum a fost scrutinul prezidențial din noiembrie 2024.

Raportul preia și o parte din documentele desecretizate de fostul președinte Klaus Iohannis din ședința CSAT desfășurată după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, când peste 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări. Un atac cibernetic a vizat inclusiv  infrastructura IT&C a Autorității Electorale Permanente (AEP).

Subversiunea politică

Pe lângă acțiunile secrete destabilizatoare, raportul menționează și subversiunea politică produsă în cazul alegerilor din 2024. În acest sens, curentul extremist a fost intensificat și s-a constatat o creștere „a narativelor și a mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății”.

Raportul prezentat la Copenhaga menționează și amenințările concentrate în jurul ideii de revoltă generală, care făceau trimitere la Revoluția din 1989. Hashtagul #revoluție, asociat între 6-8 decembrie 2024 cu hashtagurile asociate lui Călin Georgescu, a atins în 7 decembrie aproximativ 1,8 milioane de vizualizări și 176 de videoclipuri postate pe zi.

Dezinformare și propagandă

Un tip de narativ utilizat în procesul de dezinformare a fost cel „identitar nostalgic, prin care au fost promovate narative cu puternic impact emoțional, legate de reîntregirea familiei; nostalgie după perioada comunistă; retorici privind inegalități sociale”, mai scrie în raport.

Celelalte tipuri de narative folosite au fost cel conspiraționist, de religie/spiritualitate și de medicină alternativă.

În plus, metoda folosită a fost Doppelgänger, care se aplică astfel:

• Crearea de „clone” ale surselor legitime
• Publicarea de conținut fals sau manipulat
• Distribuirea în masă prin rețele sociale
• Scopul: Confuzie și erodarea încrederii

Cum funcționează aceste tipare? Raportul menționează că „scopul nu este doar ca oamenii să creadă o minciună, ci să nu mai știe în cine să aibă încredere. Dacă publicul devine confuz și sceptic față de toate sursele, inclusiv cele reale, atacul și-a atins scopul”.

Multe pagini au fost create în perioada 2022-2024 și aveau, inițial, alte denumiri și tematici abordate, printre care spectrul rețetelor, medicina alternativă și religia.

Ulterior, în contextul premergător scrutinului electoral din noiembrie 2024, „această infrastructură a fost activată și se remarcă o schimbare a tematicii cu narative de susținere a candidatului independent Călin Georgescu”, se arată în raport.

Documentul prezentat de președintele Nicușor Dan la Copenhaga mai include și informații privind campaniile derulate pe TikTok, reluând o parte din informațiile desecretizate în urma ședinței CSAT de după primul tur de scrutin.

Atacuri complexe și resurse diverse utilizate

Finalul raportului menționează resursele utilizate au fost foarte diverse, iar caracterul disimulat al tacticilor/tehnicilor utilizate, precum și demersurile complexe de menținere a acțiunilor sub limita de atribuire relevă implicarea unei ample infrastructuri de dezinformare coordonate din Federația Rusă.

De asemenea, activarea acestei infrastructuri informaționale încă din 2022 a facilitat „influențarea mentalului colectiv în vederea dezvoltării unor idei care să corespundă discursului candidatului anti-european și anti-NATO, aceste manifestări asigurând satisfacerea unor obiective strategice ale Federației Ruse”, concluzionează raportul.