Aurescu: nu putem să acceptăm concepte depăşite, cum sunt cele referitoare la „sferele de influenţă”

Ministrul afacerilor externe a găzduit joi o rundă de consultări (în format hibrid) pe tema situaţiei îngrijorătoare de securitate din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9), avându-l ca invitat special pe ministrul pentru Europa şi afaceri externe al Republicii Franceze, Jean-Yves Le Drian, aflat în vizită la Bucureşti. La invitaţia ministrului român de externe, s-a alăturat, în partea a doua a rundei de consultări în Formatul B9, prin video-conferinţă, tot în premieră pentru formatul B9, şi ministrul afacerilor externe al Ucrainei Dmytro Kuleba.

Reuniunea a fost organizată pe fondul evoluţiilor de securitate din Vecinătatea Estică a Uniunii şi de la Marea Neagră, precum şi în contextul anunţului recent al Preşedintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Republicii Franceze de a participa la consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, alăturându-se anunţului SUA din 2 februarie 2022 de a trimite în România, începând cu această lună, un batalion Stryker cu 1000 de militari.

„Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euroatlantic în ansamblul său. Iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Deci, ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră.

Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. Acestea sunt evoluţii îngrijorătoare, care necesită atenţia noastră permanentă. Şi atunci am decis - şi astăzi am avut încă o dată acest prilej - să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului”, a spus Aurescu.

Aurescu spune că în discuţii a fost reiterat sprijinul pentru politica „uşilor deschise” şi pentru decizia luată în 2008, la Summitul de la Bucureşti, cu privire la aderarea Ucrainei la Alianţă, atunci când condiţiile vor fi îndeplinite. „Acest demers este în complementaritate cu eforturile pe care le-am făcut în mod constant de a sprijini Ucraina atât în plan bilateral, cât şi în formate multilaterale. Reamintesc, în acest sens, faptul că anul trecut, în luna aprilie, atunci când am asistat la o altă desfăşurare masivă de forţe ale Rusiei în regiunea Mării Negre – la acel moment era cea mai mare desfăşurare de forţe de după sfârşitul Războiului Rece, din păcate depăşită de actuala desfăşurare de forţe – la acel moment, am convocat o reuniune a formatului trilateral România-Polonia-Turcia, la care, la invitaţia mea, au participat şi ministrul de externe al Ucrainei, respectiv ministrul de externe al Georgiei. Şi am discutat şi atunci despre evoluţiile de securitate din regiune”.

„Nu putem să acceptăm ameninţarea cu folosirea forţei; nu putem să acceptăm concepte depăşite, cum sunt cele referitoare la „sferele de influenţă”; nu putem să acceptăm încercări de subminare a politicii „uşilor deschise” a NATO; fiecare stat are libertatea de a-şi alege propria politică externă şi de securitate”, a adăugat ministrul.

Bogdan Aurescu spune că în cadrul întâlnirii s-a discutat şi despre instrumentul sancţiunilor, care trebuie să fie utilizat cu caracter de descurajare.