Călin Popescu Tăriceanu: Iohannis, mai mult decât binevenit la o dezbatere în Parlament despre viitorul Europei

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a precizat luni că şeful statului, Klaus Iohannis, este „mai mult decât binevenit” la o dezbatere în Parlament despre viitorul Europei, el replicând astfel declaraţiilor acestuia privind invitarea liderilor politici români la discuţii pe această temă.

434 afişări
Imaginea articolului Călin Popescu Tăriceanu: Iohannis, mai mult decât binevenit la o dezbatere în Parlament despre viitorul Europei

Călin Popescu Tăriceanu: Iohannis, mai mult decât binevenit la o dezbatere în Parlament despre viitorul Europei (Imagine: Andreea Alexandru/ Mediafax Foto)

„Eu am spus şi în trecut că o astfel de discuţie este - nu oportună - este necesară în România, dar cel mai potrivit cadru îl consider că este o dezbatere la Parlament la care preşedintele este aş spune mai mult decât binevenit. Prezenţa lui ar fi necesară având în vedere că a participat la reuniunea Consiliului European de la Roma şi având în vedere că în toate Parlamentele din ţările europene se organizează astfel de dezbateri”, a spus Tăriceanu, solicitat să comenteze declaraţiile făcute de preşedintele Iohannis privind invitarea liderii politici români la discuţii, în multiple formate, pentru a vedea cum înţeleg aceştia viitorul Europei.

„Eu am fost în urmă cu o săptămâna la Roma la Conferinţa preşedinţilor Parlamentelor din UE (...) şi cu toţii am fost de acord asupra utilităţii, asupra necesităţii unor astfel de dezbateri în parlamentele naţionale. Dacă preşedintele doreşte să informeze partidele parlamentare asupra conţinutului discuţiilor, sigur că eu sunt dispus să dau curs unei astfel de invitaţii dar, aşa cum am spus, astfel de discuţie nu trebuie să excludă o dezbatere mai amplă în Parlament, care este principala instituţie democratică şi cea mai reprezentativă a oricărei ţări”, a adăugat Tăriceanu.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că va invita liderii politici români la discuţii, în multiple formate, pentru a vedea cum înţeleg aceştia viitorul Europei, afirmând că România trebuie să respecte angajamente asumate, făcând trimitere la deficitul bugetar.

“Am spus cred că săptămâna trecută. După ce vom termina această festivitate de la Roma voi invita şi voi provoca politicienii de acasă la discuţii în multiple formate pentru a vedea cum vede lumea politică de la noi viitorul Europei. Şi am de gând să fac acest lucru. Dacă se va întâmpla la Snagov sau la Bucureşti sau în altă parte, vom vedea. Dar da, am intenţia să particip la formate şi să încurajez formate de discuţii pentru a avea o energie pozitivă în definitiv în acest demers. Este clar că noi vrem să jucăm un rol pozitiv”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, întrebat dacă va convoca liderii politici în ţară la o nouă reuniune de tip Snagov.

Klaus Iohannis a afirmat că pentru a contribui la proiectul european România trebuie “să îşi facă treaba”.

“M-aţi întrebat ce putem să facem concret. (…) Asta înseamnă să ne facem treaba. Asta înseamnă, sigur, să ne facem treaba şi acasă. În primul rând să respectăm ce am convenit cu toţii, bunăoară să nu avem deficit bugetar excesiv. E un lucru foarte, foarte concret pe care putem să-l facem. Însă România poate să facă mult mai mult”, a spus Klaus Iohannis.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că sintagma „Europa cu mai multe viteze” a dispărut din discursul liderilor şi că nimeni nu îşi doreşte să facă „paşi înapoi”, afirmând că pericolul cel mai mare al unei astfel de idei este revenirea la geometria Cortinei de Fier.

„Ne-am opus şi pot să remarc că ne-am opus cu succes. Aţi constatat cu toţii că până şi din discursul liderilor a dispărut sintagma Europa cu două viteze sau Europa cu mai multe viteze sau Europa cercurilor concentrice. Pasajul („vom acţiona împreună în ritmuri şi cu intensitate diferită acolo unde este necesar”-n.r.) (…) este în perfectă consonanţă cu tratativele, reflectă situaţia de acum a Uniunii şi (…) cu sintagma colaborare consolidată”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, solicitat să explice următorul pasaj: „vom acţiona împreună în ritmuri şi cu intensitate diferită acolo unde este necesar”, care duce cu gândul la “Europa cu mai multe viteze”, căreia România i s-a împotrivit.

Klaus Iohannis a afirmat că sunt proiecte la care nu toate statele membre vor să ia parte de la început, cum este Zona Euro.

„S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte când nu toată lumea vrea să intre de la început. (…) Nu toată lumea este în zona euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcţionează cu două viteze monetare. Toţi se angajează şi s-au angajat când au aderat la Uniune să devină l amomentul potrivit şi membri în zona euro, cu ceva excepţii care s-au făcut la început cu aşa numitele opt out, adică opţiunea de a nu fi. Marea Britanie a avut un aşa numit opt out pe euro. Acum are un opt out de tot, din nefericire. Un alt proiect este proiectul pe care l-a iniţitat şi noi, România, proiectul cu un procuror european şi aici deocamdată din 27 şi-au arătat interesul 19. (…)”, a declcarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că statele membre care doresc să ia parte, ulterior, la astfel de proiecte „vor avea tot timpul uşa deschisă”.

Klaus Iohannis a spus că „s-a înţeles foarte bine” din discuţiile preliminare „că nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe vizeze”.

„Ne-am întoarce în timp şi nu îşi doreşte absolut nimeni să facem în Uniune paşi înapoi. Noi vrem să facem paşi înainte. Toţi vor o Uniune mai puternică, care face faţă mai bine crizelor, care răspunde solicitărilor cetăţenilor săi”, a spus Klaus Iohannis.

Întrebat cum a reuşit să se opună unei „Europe cu mai multe viteze”, Iohannis a afirmat că a prezentat pericolele unui astfel de proiect.

“(…) cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune, fiindcă, dacă acceptăm conceptul - încă o dată, dacă am accepta - a ieşit din discurs, dar că să vă răspund la întrebare, dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est, şi atunci cu siguranţă ar fi revenit nişte temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsaţi în urmă. Cum în Vest, cu certitudine, încet, dar sigur, foarte mulţi europeni se tem că le ia cineva locurile de muncă, că vine cineva şi îi împinge la ei în ţară deoparte”, a susţinut şeful statului.

Klaus Iohannis a mai spus că UE nu trebuie să fie lăsată într-o stare în care europenii să se teamă de proiectul european.

“Or nici una, nici alta nu au voie să se întâmple şi nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimişti şi încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european”, a spus Iohannis, precizând că şi alţi şefi de stat au adus argumente care au dus la respingerea ideii unei Europe cu mai multe viteze.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici