Cel mai mare proiect coordonat de Luca Niculescu: aderarea României la OCDE. Patru ani de negocieri, reforme și schimbări legislative înainte de desemnarea ca premier

În explicația oferită după desemnare, Nicușor Dan a indicat explicit experiența acumulată de Luca Niculescu în dosarul OCDE.

„Propunerea mea pentru poziția de prim-ministru este Luca Niculescu. Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român”, a spus președintele.

Potrivit șefului statului, procesul coordonat de Niculescu a dus inclusiv la elaborarea sau modificarea a aproximativ 100 de acte normative, cu implicarea instituțiilor și a partidelor parlamentare.

De la diplomație la unul dintre cele mai complicate proiecte administrative ale României

Luca Niculescu a fost jurnalist, apoi ambasador al României în Franța, iar ulterior a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE.

România a primit statutul de țară candidată la OCDE în 2022. În luna iunie a aceluiași an, Consiliul OCDE a adoptat oficial foaia de parcurs pentru aderarea României.

De atunci, procesul a trecut de la nivelul unei ambiții politice la o examinare tehnică detaliată a statului român.

Aderarea la OCDE nu presupune o singură negociere și nici adoptarea unui singur tratat. Instituțiile românești sunt evaluate separat, pe domenii, iar experții organizației verifică dacă legislația și practicile din România sunt compatibile cu standardele utilizate de statele membre.

Practic, este o radiografie a unei părți importante a administrației românești.

Procesul privește, printre altele, fiscalitatea, concurența, investițiile, companiile de stat, guvernanța corporativă, combaterea mitei, administrația publică, piața muncii, educația, sănătatea, mediul, digitalizarea, cercetarea și statisticile.

În multe dintre aceste domenii nu este suficient ca România să spună că respectă standardele. Autoritățile trebuie să arate ce legislație există, cum este aplicată, cine răspunde de aplicarea ei și ce rezultate produce.

Ce înseamnă, de fapt, coordonatorul aderării la OCDE

Rolul lui Niculescu nu a fost acela de a conduce direct fiecare reformă.

Fiecare minister și instituție răspunde pentru propriul domeniu, însă coordonatorul național trebuie să mențină legătura între instituțiile din România și structurile OCDE, să urmărească evaluările, să deblocheze problemele care apar între ministere și să contribuie la construirea unei poziții comune a statului român.

Este tocmai experiența pe care Nicușor Dan a invocat-o luni seară atunci când a spus că Niculescu este un diplomat obișnuit „să armonizeze poziții”.

Procesul a presupus zeci de reuniuni tehnice, deplasări la Paris, vizite ale experților OCDE în România și discuții între reprezentanții organizației și oficialii români.

Luca Niculescu a participat personal la numeroase asemenea evaluări.

În noiembrie 2024, de exemplu, el a făcut parte din delegația României la evaluarea din cadrul Comitetului pentru Politică Științifică și Tehnologică al OCDE.

Tot în 2024, Niculescu a participat la evaluarea României în domeniul politicilor digitale, în urma căreia România a primit avizul formal al Comitetului pentru Politici Digitale al organizației.

Ulterior, România a obținut și avizul Comitetului pentru Știință și Politică Tehnologică. La acel moment, Luca Niculescu anunța că era al 15-lea aviz formal primit de România de la începutul negocierilor de aderare.

Zeci de misiuni de evaluare

Dimensiunea procesului poate fi văzută și din numărul întâlnirilor dintre experții români și cei ai OCDE.

Luca Niculescu declara anterior că, numai într-o anumită etapă a procesului, avuseseră loc aproximativ 50-60 de misiuni de evaluare la București.

Printre reformele pe care le-a menționat atunci se numărau înființarea și operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice și aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mitei.

Aceste exemple arată de ce procesul OCDE este diferit de o negociere diplomatică clasică.

Unele solicitări formulate în timpul evaluării ajung direct în legislația românească.

Altele obligă instituțiile să creeze organisme noi, să schimbe proceduri sau să demonstreze că reformele adoptate funcționează și în practică.

Dosarul companiilor de stat, unul dintre cele mai dificile

Unul dintre domeniile importante evaluate de OCDE este guvernanța companiilor controlate de stat.

România a fost nevoită să revizuiască legislația privind conducerea întreprinderilor publice și să creeze AMEPIP, instituție care trebuie să monitorizeze performanța acestora.

În martie 2025, Luca Niculescu a participat la Paris la o reuniune a grupului OCDE privind proprietatea de stat și practicile de privatizare.

Discuțiile au vizat implementarea cadrului legislativ revizuit privind modul în care statul își exercită calitatea de acționar, dar și aplicarea recomandărilor formulate anterior de OCDE.

Dosarul este relevant deoarece arată cum aderarea la organizație depășește zona Ministerului de Externe și ajunge direct în modul în care statul își administrează companiile și își desemnează conducerile.

Aproximativ 100 de acte normative

Nicușor Dan a pus luni seară accent tocmai pe această dimensiune internă a activității lui Niculescu.

Potrivit președintelui, în cei aproximativ patru ani de lucru pentru aderarea la OCDE au fost elaborate aproximativ 100 de acte normative.

„A făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea a o sută de acte normative cu acordul partidelor parlamentare”, a spus Nicușor Dan.

Afirmația explică și logica desemnării sale într-un moment politic complicat: Niculescu a lucrat deja cu ministere, instituții și formațiuni politice pentru adoptarea unor schimbări cerute în procesul de aderare.

Activitatea sa nu a fost însă aceea de autor direct al tuturor acestor legi. Legislația a fost elaborată de ministerele și instituțiile responsabile, în cadrul procesului mai larg coordonat la nivel național.

De ce este OCDE importantă pentru România

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică reunește 38 de state și este unul dintre principalele forumuri internaționale în care sunt stabilite și comparate politici economice și administrative.

Din OCDE fac parte majoritatea marilor economii occidentale, între care Statele Unite, Germania, Franța, Italia, Canada, Japonia sau Marea Britanie.

România încearcă de mai mulți ani să devină membră, după integrarea în NATO și Uniunea Europeană.

Organizația subliniază că aderarea nu este doar o procedură diplomatică, ci un proces prin care statul candidat trebuie să își aducă politicile și practicile cât mai aproape de standardele OCDE.

Pentru România, aderarea are inclusiv o miză economică.

Apartenența la OCDE poate funcționa pentru investitori ca un indicator suplimentar privind stabilitatea instituțiilor, predictibilitatea legislației și calitatea guvernanței.

În același timp, aderarea nu garantează automat investiții mai mari sau o creștere economică mai rapidă. Principalul câștig urmărit este apropierea politicilor publice și a instituțiilor de standardele comune ale organizației.

De ce procesul nu se termină atunci când România primește un aviz

În fiecare domeniu, evaluarea se încheie numai după ce comitetul OCDE responsabil consideră că România îndeplinește cerințele necesare și emite un aviz formal.

Faptul că România primește un asemenea aviz într-un domeniu nu înseamnă însă că țara a devenit membră.

Toate evaluările relevante trebuie finalizate, iar la sfârșitul procesului statele membre trebuie să ajungă la consens asupra aderării.

De aceea, fiecare aviz obținut reprezintă mai degrabă închiderea unui capitol tehnic decât finalul negocierilor.

România continuă să fie, în octombrie 2026, stat candidat la aderarea la OCDE.

Nicușor Dan: România trebuie acum să facă „saltul”

Președintele a legat desemnarea lui Luca Niculescu și de etapa următoare a relației României cu OCDE.

„Cred că este un moment în care România să facă saltul, atât economia românească și administrația românească să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a spus că o mare parte din legislația necesară a fost deja adaptată și că provocarea este aplicarea acesteia.

„Noi suntem într-un moment în care ne-am adaptat legislația principală, secundară și acum trebuie să fim în stare să o aplicăm astfel încât să facem saltul”, a spus președintele.

Este, practic, și trecerea pe care Luca Niculescu ar urma să o facă dacă Guvernul său va primi votul Parlamentului: de la coordonarea diplomatică și administrativă a procesului OCDE la conducerea instituției care trebuie să pună în aplicare o mare parte dintre reformele negociate.