Ciolacu acuză „coafarea” bugetului. Investiții de 13 miliarde de lei din 2024 ar fi fost mutate integral în 2025
Potrivit fostului șef al Guvernului, nu este vorba doar despre o reclasificare contabilă între împrumuturi și granturi din PNRR, ci despre o mutare integrală a unor investiții în valoare de aproximativ 13 miliarde de lei, echivalentul a 0,7% din PIB, din 2024 în 2025.
„Au tăiat cu toporul, în stil Bolojan, 13 miliarde din investițiile făcute în 2024 și le-au teleportat, integral, în 2025, ca și cum le-ar fi făcut guvernarea Bolojan”, afirmă Ciolacu într-o postare, acuzând o falsificare deliberată a datelor bugetare.
Fostul premier susține că această practică ar fi fost realizată „cu tupeu maxim”, prin ignorarea normelor contabile și a legislației în vigoare, și că datele ar fi fost certificate oficial de doi miniștri liberali ai Finanțelor, la finalurile de exercițiu bugetar.
În sprijinul afirmațiilor sale, Ciolacu invocă datele oficiale ale Ministerul Finanțelor. Conform execuției bugetare la 31 decembrie 2024, investițiile totale efectuate se ridicau la 120,2 miliarde de lei, din care 74 de miliarde de lei proveneau din bugetul de stat, iar 46,2 miliarde de lei din fonduri europene.
În documentele publicate ulterior, pentru anul 2025, investițiile totale sunt raportate la 138,2 miliarde de lei, cu o structură semnificativ modificată: 59,7 miliarde de lei din bugetul de stat și 78,5 miliarde de lei din fonduri europene. În paralel, datele pentru 2024 ar fi fost revizuite, investițiile finanțate din buget fiind reduse de la 74 la 61 miliarde de lei, iar cele din fonduri europene crescute de la 46,2 la 59 miliarde de lei.
„În loc să scadă deficitul din 2024 cu 13 miliarde de lei, când s-au făcut efectiv acele investiții, acestea au fost înregistrate în decembrie 2025, reducând artificial deficitul din 2025 cu aproximativ 0,68% din PIB”, susține Ciolacu.
În acest context, fostul premier îi solicită public lui Ilie Bolojan să clarifice mai multe aspecte esențiale privind execuția bugetară.
El cere explicații privind sumele înregistrate la venituri în 2025 care ar proveni din proiecte realizate în timpul guvernărilor din 2023–2024, transferurile efectuate între împrumuturi și granturi PNRR, precum și nivelul real al deficitului bugetar pentru ambii ani.
Acuzațiile vin pe fondul unei dezbateri tot mai intense privind credibilitatea datelor fiscale și respectarea regulilor europene de raportare bugetară, subiect cu potențial impact major atât pe plan intern, cât și în relația României cu instituțiile europene.