EDITORIAL | Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: Vinovatul "de serviciu" în Italia, nume de cod "Imigrant/ Refugiat"

Timp de decenii, Italia a jucat un rol decisiv în construcţia europeană. Dacă Franţa sau Germania au considerat UE ca fiind un instrument pragmatic, necesar în eforturile de evitare a conflictelor prin integrare economică ,Italia a abordat proiectul european dintr-o perspectivă civilizatoare. Ca,de altfel ,şi România sau celelalte state din Centrul şi Estul Europei.

1989 afişări

Imaginea articolului EDITORIAL | Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: Vinovatul "de serviciu" în Italia, nume de cod "Imigrant/ Refugiat"

EDITORIAL | Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: Vinovatul "de serviciu" în Italia, nume de cod "Imigrant/ Refugiat"

Dar după doua decade de stagnare, economia italiană este diminuată cu 6% faţă de anul 2008 , rata şomajului este de 11% (din care 1/3 tineri sub 25 de ani ) concentrarea excesivă a capitalurilor, un sistem de taxare inechitabil, ceea ce a îndreptat societatea italiană -aproape natural- spre forţe politice anti-sistem şi eurosceptice.

În timp ce Liga Nordului se înscria în curentul, devenit consacrat la nivel european, al mişcărilor etno-naţionaliste şi xenofobe, Miscarea 5 Stele (M5S) reprezintă un fenomen politic special. A luat voturi de la centru –stânga, dar şi-a diminuat treptat intensitatea retorică, ocupând tot mai mult o poziţie moderată spre "un populism de centru".

Cele două partide au divizat Italia. Partidul Liga Nordului este foarte influent în nordul prosper al Italiei, iar M5S a căştigat aproape toate circumscripţiile din regiunea de sud.

Găsirea unei formule majoritare de guvernare va fi un proces extrem de complicat ,în condiţiile în care temele care separă primele patru partide politice italiene abundă ,în dauna celor care le apropie.

Dar un subiect predilect ,care se regăseşte aproape fără excepţie în abordările politice- susţinute intens ,cu mai multă sau mai puţină vehemenţă - este cel legat de ideea găsirii “vinovatului de serviciu”, responsabil de tot ce merge prost în Italia .Consecvente unui tip de excepţionalism intrinsec oricărei gândiri populiste, formaţiunile politice italiene arată acuzator spre exteriorul Italiei, inclusiv acuzând Bruxelles-ul de neimplicare.

Este vorba de imigrant/refugiat, considerat ca fiind o ameninţare la adresa securităţii naţionale sau chiar de cetăţeanul european ,care ar ocupa abuziv locurile de muncă cuvenite italienilor sau ar drena resursele bugetului asigurărilor sociale. Aceste categorii -se explică italienilor- generează şi o rată ridicată a infracţionalităţii.

Dacă în Franţa , Germania, Olanda sau Marea Britanie mesajele populiste de acest fel au au avut succes, de ce nu şi în Italia să se folosească această scuză pentru a explica problemele economice cu care se confrunta societatea italiană?

Diverse incidente izolate ,mai ales în perioada 2007-2009, care au implicat cetăţeni români au fost preluate şi amplificate-mediatic,dar şi politic- şi extinse la întreaga comunitate românească , cu o virulenţă inexplicabilă. Românii, pentru că sunt români - nu are sens să ocolim evidenţele- au fost ţinta unor atacuri xenofobe, rasiste, fără nici un precedent în comunitatea de valori a UE.

Forţele anti-sistem şi mai ales euro-sceptice sunt prea puţin interesate de respectarea valorilor şi standardelor europene, considerându-le o încercare de limitare, impusă din exterior de birocraţia europeană , la adresa ambiţiilor suveraniste.

Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să fie foarte atente la dezvoltările politice de la Roma.România şi Italia dezvoltă relaţii politice, economice şi culturale de excepţie.

Comunitatea cetăţenilor români din Italia este foarte numeroasă, iar apărarea consecventă a drepturilor acesteia reprezintă o responsabilitate a statului roman, în contextul aplicării principiilor extrem de valoroase ale parteneriatului strategic româno-italian.

Ambele state sunt ataşate cadrului normativ al UE privind respectarea cetăţenilor europeni, principiu care functioneză dincolo de subiectivitatea şi propaganda politică.

Şi nu în cele din urmă, primul argument al valabilităţii afirmaţiilor politice privind apărarea demnităţii naţionale este cel al protejării cetăţenilor români, oriunde s-ar afla.

( Ambasadorul Cristian Diaconescu a fost ministrul Afacerilor Externe şi şef al Administraţiei Prezidenţiale.).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ROMÂNIA ,
ITALIA ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.