Eșec guvernamental: România ratează 3 miliarde de euro din PNRR pentru modernizarea feroviară

România pierde o șansă istorică de modernizare a transportului feroviar: aproape 3 miliarde de euro din PNRR nu vor mai ajunge în infrastructura și materialul rulant al CFR, banii prevăzuți inițial pentru calea ferată, dar pierduți prin lipsa de reforme. În plin sezon de vacanță, pasagerii circulă tot în condiții precare, cu vagoane vechi, fără aer condiționat, întârzieri de multe ore și trenuri care rulează cu viteze medii de doar 46 km/h.

Potrivit listei publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, citată de analiștii Ziarului Financiar, sectorul feroviar pierde 1,36 miliarde de euro din granturi pentru infrastructură, iar alte 1,87 miliarde de euro se mută din granturi în împrumuturi.

De la materialul rulant, care avea 416 milioane de euro disponibili, s-au tăiat 135 milioane, iar alte 280 milioane de euro au fost transferați tot pe împrumuturi. Adică, în loc să modernizăm calea ferată cu bani europeni nerambursabili, ajungem să ne împrumutăm pentru asta, ceea ce creșterea datoriei publice și costuri suplimentare pentru contribuabili.

„Eșec de gestionare“ la nivel guvernamental

Între cei trei miniștri care s-au succedat la conducerea Transporturilor între 2020 și 2025, niciunul nu a valorificat momentul unic în care calea ferată putea fi modernizată cu bani europeni nerambursabili, iar rezultatul este un sistem feroviar rămas cu trenuri vechi, întârzieri cronice și pasageri tot mai puțini, în timp ce miliardele promise de Bruxelles au rămas nefolosite.

Cătălin Drulă (USR), ministru între decembrie 2020 și septembrie 2021, a gestionat faza inițială a negocierilor PNRR pe transporturi. Deși a promovat ideea de „prioritizare a căii ferate“, nu a reușit să finalizeze cadrul necesar pentru atragerea banilor. Contactat ulterior de sursa citată, fostul ministru nu a răspuns solicitării.

Dan Vîlceanu (PNL), care a condus Transporturile ca interimar în perioada septembrie–noiembrie 2021, a recunoscut că: „Este un eşec de gestionare. Guvernul României nu a făcut reformele ca să putem lua aceşti bani. Era un moment important pentru calea ferată, care nu a avut niciodată un program să ofere acest nivel de finanţare. Nu mai putem trage banii, în 2026 se termină fondurile, iar noi avem plătite doar trei din zece cereri care trebuiau depuse“.

Sorin Grindeanu (PSD), ministru între noiembrie 2021 și iunie 2025, a avut cel mai lung mandat, adică exact perioada în care reformele puteau fi implementate și fondurile atrase. Totuși, nici el nu a oferit explicații publice, deși responsabilitatea finală i-a aparținut.

CFR: Un confort de 22°C în vagoane e posibil doar cu trenuri noi

Realitatea din teren confirmă lipsa investițiilor. „Cu bilet la clasa întâi pe Bucureşti-Slatina am călătorit practic într-o saună. Vagonul nu avea aer condiţionat, uşa la toaletă nu se închidea, iar trenul a ajuns cu întârziere de o oră“, a relatat o pasageră care a făcut aproape 5 ore pe o distanță de doar 189 km. Iar între orașele din Oltenia și Capitală, trenurile au avut în această vară întârzieri de peste două ore și jumătate, lăsând călătorii să piardă legăturile programate și să se înghesuie în Gara de Nord, care a devenit imaginea obișnuită a haosului feroviar.

În lipsa unor trenuri moderne dotate cu instalații de climatizare performante, CFR Călători susține că nu poate asigura confortul necesar călătorilor: „Pentru a garanta 22°C în vagoane chiar și la temperaturi de peste 40°C este nevoie de trenuri noi, cu tehnologii moderne“, au transmis reprezentanții companiei.

Profitul CFR vine din subvențiile statului, nu din eficiență

CFR Călători operează în continuare cu material rulant învechit: vârsta medie a locomotivelor este de 51 de ani, iar cea a vagoanelor de 32 de ani. În același timp, operatorii privați atrag tot mai mulți pasageri pe rute aglomerate precum București–Brașov și București–Constanța, iar compania de stat își vede diminuată constant ponderea pe piața transportului de călători.

Financiar, CFR Călători a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 3,4 mld. lei, în creștere cu 24%, și un profit net după șase ani de pierderi însumând 1,3 mld. lei. Însă rezultatul pozitiv nu vine din eficiență, ci din majorarea compensației plătite de stat, adică tot din taxele cetățenilor.

Servicii mai scumpe și tot mai departe de standardele europene

Mai mult decât atât, chiar și subvenționată de stat, conducerea CFR Călători a decis în luna ianuarie să anuleze 244 de trenuri din cele 1.240 zilnice, adică unul din cinci trenuri, pentru a evita noi pierderi. De asemenea, prețurile biletelor oferite de CFR pentru un serviciu din ce în ce mai departe de standardele europene au crescut constant.

În timp ce trenurile din Europa de Vest circulă frecvent cu viteze de peste 160 km/h și oferă condiții moderne de călătorie, România rămâne blocată într-un sistem feroviar învechit, unde investițiile întârzie, pasagerii suferă, iar finanțările gratuite se pierd în favoarea împrumuturilor.