Guvernul Bolojan aprobă astăzi schimbări la Pilonul 2 de Pensii. Pensionarii nu vor mai putea retrage integral toți banii

UPDATE

Executivul a dezbătut vineri în prima lectură proiectul de lege privind plata pensiunilor private, un act normativ considerat esențial pentru completarea sistemului de pensii private din România și pentru procesul de aderare la OCDE. Consultările publice vor continua.

Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a explicat că OCDE a solicitat prioritar adoptarea unui cadru legislativ pentru faza de plată a pensiunilor private.

România va trebui să prezinte în septembrie, în cadrul sesiunii de evaluare, modul în care introduce această recomandare pentru un sistem care are peste 9 milioane de participanți și active de peste 10% din PIB.

Proiectul introduce fondurile de plată a pensiilor private, administrate de furnizori autorizați – fie administratorii actuali de fonduri, societăți de asigurări, societăți de administrare a investițiilor sau entități noi create special în acest scop.

Mecanismul prevede două tipuri de pensii: pensia de retragere programată, plătită pe o perioadă determinată cu garanția rambursării integrale, și pensia viageră, cu plată pe toată durata vieții. Participanții vor putea retrage și o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat.

Petrescu a spus că legislație trebuia adoptată încă din 2011, la trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008. Au existat câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016, dar niciuna nu s-a concretizat.

Consultările publice vor continua săptămâna viitoare, iar textul proiectului este disponibil pe site-ul Ministerului Muncii din 10 iunie.

Știrea inițială

Guvernul Bolojan urmează să aprobe, în ședința de vineri, un proiect important legat de plata pensiilor private, ca răspuns la recomandarea OCDE privind necesitatea unui cadru legislativ pentru plata pensiilor private.

Schimbările vizează Pilonul II de Pensii, iar deponenții nu vor mai avea posibilitatea să scoată toți banii la împlinirea vârstei de 65 de ani. Retragerile se vor face lunar, cu un plafon de maximum 25% din suma totală.

„Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către ASF. Furnizorii de pensii private pot fi: administratorii de fonduri de pensii private; societăţile de asigurare de viaţă; societăţile de administrare a investiţiilor; societăţile de plată a pensiilor private constituite în baza legii, ca societăţi pe acţiuni, potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, scrie în nota de fundamentare.

Proiectul stabilește reguli importante privind înființarea și autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Aceste fonduri vor fi gestionate doar de furnizori autorizați de ASF.

Modificările vor limita accesul la suma totală acumulată în conturile de pensii private, prin eliminarea posibilității retragerii integrale, așa cum se întâmplă acum. Sumele vor putea fi accesate după atingerea vârstei legale de pensionare.

În prezent, participanții la pensiile private pot retrage integral suma acumulată sau pot face retrageri programate în tranșe egale, pe o perioadă de până la cinci ani.

Pe ordinea de zi a Guvernului se află și aprobarea unui Acord-cadru de împrumut pentru patrimoniul cultural și istoric al României. Împrumutul, în valoare de 140 de milioane de euro, este acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și a fost semnat recent la Paris și București.

„Proiectul este prevăzut a fi realizat pe perioada 2025-2033, ceea ce va permite o distribuire a costului proiectului pe mai mulţi ani. Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului şi al contribuţiei părţii române la finanţarea proiectului, inclusiv taxele şi impozitele aferente, se cuprind cumulat în bugetul Ministerului Culturii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat”, se mai menționează în documentul oficial.

Acordul-cadru de împrumut vizează realizarea a 14 obiective investiţionale cu importanță naţională şi europeană, printre care se numără:

• restaurarea și amenajarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;

• construirea unei săli de spectacole pentru Opera Națională Română din Iași, parte a unui proiect început anterior cu un împrumut BDCE;

• consolidarea și renovarea sediului Muzeului Național de Artă Contemporană din București;

• restaurarea și amenajarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu;

• realizarea unui corp nou pentru Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București;

• restaurarea și amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia – Constanța, împreună cu terenul aferent;

• restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale;

• restaurarea și modernizarea completă a Operei Naționale Române din București, precum și construirea unui depozit pentru decoruri.