Hubert Thuma îi dă replica lui Dan Motreanu: acuzații privind democrația internă și identitatea PNL
Motreanu a criticat inițiativa privind platforma liberal-conservatoare și a susținut că PNL respectă deja principiile acestei doctrine.
Hubert Thuma: „Liberalismul există în documente, nu și în practică”
Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Hubert Thuma susține că afirmațiile lui Dan Motreanu privind inutilitatea unei platforme liberal-conservatoare ignoră realitatea din interiorul partidului.
Potrivit lui Thuma, deși PNL își asumă oficial doctrina liberal-conservatoare, aceasta nu s-ar regăsi în modul în care este administrată formațiunea. Liderul liberal compară situația cu un restaurant care afișează un produs în meniu fără ca acesta să fie disponibil, sugerând că principiile liberale au rămas doar în documentele oficiale.
Thuma afirmă că, în prezent, partidul este condus prin excluderi, dizolvări de organizații, numiri de interimari și decizii luate înaintea ședințelor statutare, iar voturile interne ar avea doar rolul de a valida hotărâri deja stabilite.
Critici privind conducerea și funcționarea partidului
În mesajul său, liderul liberal contestă și documentul programatic „Modernizare cu Rădăcini”, despre care spune că a fost însoțit de centralizarea deciziilor și de înlocuirea alegerilor interne cu numiri făcute de conducerea centrală.
Totodată, acesta respinge afirmațiile lui Motreanu potrivit cărora în PNL au avut loc dezbateri reale și că deciziile au fost luate în mod democratic și statutar. Thuma susține că, în unele situații, instanțele de judecată au fost nevoite să intervină pentru a clarifica respectarea statutului partidului.
În finalul postării, el formulează și o serie de ironii la adresa lui Dan Motreanu, pe care îl acuză de inconsecvență politică și afirmă că, în PNL, „există libertate de exprimare, însă libertatea de după exprimare nu este garantată”.
De la ce a pornit disputa
Replica lui Hubert Thuma vine după ce europarlamentarul Dan Motreanu a susținut că lansarea unei platforme liberal-conservatoare în interiorul PNL este lipsită de sens, întrucât partidul și-a asumat deja oficial această doctrină prin documentul programatic „Modernizare cu Rădăcini”, adoptat la Congresul din 2025 și reconfirmat la Congresul din 2026.
Motreanu a afirmat că PNL rămâne un partid democratic, în care deciziile au fost luate în urma unor dezbateri și voturi statutare, criticând în același timp liderii care contestă hotărârile majorității după ce au participat la procesul decizional.
„În al doilea rând, PNL este un partid democratic, în care au avut loc, în ultimele luni, dezbateri reale, îndelungate, finalizate prin decizii adoptate în mod statutar și democratic. Tocmai de aceea este surprinzător că apelul la dialog vine și de la cel care, după nenumărate dezbateri, voturi și rezoluții adoptate de forurile partidului, a ales să ignore voința majorității. Un gest de onoare ar fi fost ca, după acceptarea desemnării pentru funcția de prim-ministru, în momentul în care propriul partid a decis că nu îți mai acordă încrederea politică, să îți depui mandatul. În schimb, ai ales să mergi mai departe și să susții intrarea PNL într-o guvernare alături de PSD, partidul socialist care contribuise, împreună cu AUR, la căderea Guvernului prin moțiune de cenzură.”
„Guvernarea secvențială”, susținută de Motreanu
În mesajul său, europarlamentarul a susținut că respectarea deciziilor democratice și consecvența politică sunt esențiale pentru funcționarea partidului și a respins criticile privind direcția doctrinară a PNL. Totodată, el a apărat conceptul de „guvernare secvențială”, despre care a spus că ar fi reprezentat o soluție realistă într-o coaliție formată din mai multe partide, permițând fiecărei formațiuni să promoveze, pe rând, politici apropiate propriei doctrine.
Schimbul de replici dintre cei doi lideri reflectă tensiunile care persistă în interiorul PNL în privința direcției doctrinare, a modului de organizare și a deciziilor luate de actuala conducere, într-un moment în care partidul încearcă să își redefinească strategia politică după schimbările produse în ultimul an.