Iohannis începe luni a treia rundă de consultări cu partidele, pe tema reformei electorale

Preşedintele Klaus Iohannis va începe, luni, la Palatul Cotroceni, a treia serie de consultări cu partidele pe tema reformei electorale şi a stadiului acestui pachet de legi în Parlament, alte subiecte de discuţie fiind blocarea cererilor justiţiei de către Legislativ şi votul pentru diaspora.

507 afişări
Imaginea articolului Iohannis începe luni a treia rundă de consultări cu partidele, pe tema reformei electorale

Iohannis începe, luni, a treia rundă de consultări cu partidele, pe tema reformei electorale (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Administraţia Prezidenţială a anunţat că cea de-a treia serie de consultări preşedinte-partide va viza "stadiul legislaţiei electorale, inclusiv cel al reglementărilor necesare asigurării dreptului de vot al românilor care trăiesc în afara graniţelor".

De asemenea, pe agenda întâlnirilor se vor mai afla "discuţii referitoare la procedurile parlamentare de încuviinţare a cererilor de urmărire penală, reţinere, arestare sau percheziţie a membrilor Parlamentului, precum şi alte teme de interes public".

Discuţiile de la Palatul Cotroceni vor avea loc între orele 10.00 şi 17.00. La fel ca la precedentele consultări, este posibil ca, la finalul discuţiilor cu partidele, preşedintele Klaus Iohannis să susţină o declaraţie de presă.

Programul consultărilor începe la ora 10.00, când vor intra la discuţii reprezentanţii Partidul Social Democrat, la ora 11.00 vor intra cei ai Partidul Naţional Liberal, iar la ora 12.00 este programată Uniunea Naţională pentru Progresul României.

La ora 15.00, şeful statului va avea consultări cu Partidul Conservator, la ora 16.00 cu Uniunea Democrată Maghiară din România, iar la ora 17.00 cu Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat că mandatul social-democraţilor la consultările de luni de la Palatul Cotroceni va viza "reforma electorală”, un sistem care să asigure la alegeri votul tuturor cetăţenilor "din afara ţării şi din ţară”.

Întrebat, vineri, la Cluj-Napoca, la ieşirea de la congresul UDMR, cu ce mandat se va prezenta PSD la consultările de luni de la Cotroceni, Victor Ponta a răspuns:"Reformă electorală, aşa cum am stabilit. Asta înseamnă un alt sistem pentru alegerile parlamentare, pentru alegerile locale şi pentru asigurarea votului tuturor cetăţenilor şi din afara ţării şi din ţară”.

Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că mandatul PNL în consultările cu preşedintele Klaus Iohannis va fi axat pe susţinerea unei legislaţii electorale îmbunătăţite, liberalii pledând pentru adoptarea şi publicarea în MO a legii privind alegerile locale în mai.

Potrivit Alinei Gorghiu, pe tema legislaţiei electorale, un obiectiv foarte important, din punctul de vedere al PNL, este introducerea votului prin corespondenţă pentru diaspora.

”PNL şi-a asumat susţinerea cerinţei românilor din străinătate de a putea vota mai uşor şi a depus deja un proiect de lege în acest sens. Aşteptăm de la PSD un răspuns clar în această materie, astfel
încât la alegerile parlamentare din 2016 să avem deja votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate”, a precizat Gorghiu.

Alina Gorghiu a anunţat că liberalii vor susţine la consultările de la Cotroceni adoptarea rapidă a legislaţiei privind alegerile locale, pentru ca noua legislaţie să fie deja publicată în Monitorul Oficial până la sfârşitul lunii mai.

”Chiar dacă PSD are păreri şi interese diferite, noi considerăm că revenirea la votul în două tururi pentru primari ar fi opţiunea cea mai potrivită şi modificarea cea mai importantă care s-ar putea aduce pentru alegerile locale. Susţinem în acelaşi timp rediscutarea proiectului de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniei electorale în sensul observaţiilor formulate de preşedintele Iohannis. E important să adoptăm acest proiect de lege în această sesiune parlamentară”, a arătat ea.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat, vineri, că Uniunea va avea ca mandat la consultările de la Palatul Cotroceni o legislaţie electorală care asigură reprezentare proporţională, primari aleşi dintr-un singur tur de scrutin şi un prag electoral de 3% la alegerile locale.

Kelemen Hunor a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la Congresul UDMR, că el va conduce delegaţia Uniunii la consultările de la Palatul Cotroceni, din care vor mai face parte liderii grupurilor parlamentare ale Uniunii, preşedintele CRU, precum şi alte persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Eu voi conduce delegaţia UDMR, componenţa o vom stabili până luni, dar liderii grupurilor parlamentare vor fi acolo, va fi preşedintele CRU, dar şi alţi colegi. Mandatul va fi foarte clar, vrem o legislaţie electorală care asigură o reprezentare proporţională, primari aleşi dintr-un singur tur de scrutin şi vom propune prag electoral de 3% pentru alegerile locale. Pentru parlamentare susţinem ideea revenirii pe liste judeţene, dar repartizarea mandatelor să fie pe un sistem care asigură reprezentare proporţională. Votul pentru diaspora, da, cu nişte reglementări foarte stricte, aşa cum fac şi alţii, există nişte criterii, cu înregistrarea prealabilă a celor care vor să meargă la vot. Nu trebuie să fie niciun cetăţean care vrea să meargă la vot şi nu aibă această posibilitate", a spus Kelemen.

Şeful statului anunţa intenţia de a chema partidele parlamentarem din nou, la consultări, în conferinţa de bilanţ pe care a susţinut-o la Palatul Cotroceni, la împlinirea a 100 de zile de mandat prezidenţial. Ulterior, Iohannis scria pe Facebook: ”După sărbătorile de Paşti, voi relua consultările cu partidele politice şi vom evalua cât s-a realizat din calendarul acţiunilor stabilite la începutul sesiunii parlamentare.

Aceasta este cea de-a treia rundă de consultări pe care preşedintele Klaus Iohannis o organizează, cu partidele parlamentare, de la preluarea mandatului, în decembrie 2014.

Prima rundă de consultări a avut loc în 12 ianuarie, scopul acestor discuţii fiind încheierea unui acord politic cu vederea asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.Preşedintele Klaus Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat, în urma consultărilor, un Acord politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru MApN.

A doua rundă de consultări preşedinte-partide a avut ca tematică priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare: votul în diaspora, finanţarea campaniilor şi a partidelor şi ridicarea imunităţii parlamentare. Întâlnirile s-au desfăşurat în 28 ianuarie.

Klaus Iohannis declara, în urma consultărilor cu partidele politice, că s-a convenit un calendar, care presupunea ca până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare să existe un nou pachet de legi - privind alegerile locale şi parlamentare, votul românilor din diaspora, finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, legea partidelor.

”Mă aştept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituţiilor politice a fost demarată şi există cadrul pentru ea. Şi că atunci când dezbatem şi suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o aşteptare, de a avea un prim rezultat concret şi de a începe să recâştige în mod autentic încrederea oamenilor”, preciza preşedintele Iohannis.

Şefului statului considera că ”modificarea legislaţiei privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creştere a transparenţei, integrităţii şi participării, dar şi la dispariţia unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral”.

”Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleţi şi nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror provenienţă toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveţi deja propuneri care să facă legislaţia mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanţare şi mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării”, spunea Iohannis, după consultările cu partidele.

Proiectele politice discutate de preşedinte şi partide în precedenta întâlnire se află încă în fază de dezbatere parlamentară. La începutul lunii martie, Comisia de Cod electoral din Parlament a finalizat proiectul de lege privind partidele politice şi proiectele privind alegerile locale şi finanţarea partidelor.

Acestea au intrat în procesul legislativ. Singura lege care a fost adoptată a fost legea finanţării partidelor, care a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de repectarea procedurii parlamentare.

Un alt proiect aflat pe lista partidelor parlamentare, pentru rezolvare până la finalul sesiunii parlamentare, este votul prin corespondenţă, pentru românii din diaspora. înregistrat la Camera Deputaţilor de liberali dar care nu a re susţinere din partea celorlalte formaţiuni politice.

Unul din subiectele cel mai importamte pe agenda consultărilor de la Palatul Cotroceni va viza, cel mai probabil, respingerea de către Camera Deputaţilor şi Senat a unor cereri venite din partea Justiţiei în cazul unor parlamentari, după ce Parlamentul, în Camerele sale, a respins, de la începutul acestui an, trei cereri venite din partea Justiţiei.

În 31 martie, preşedintele Klaus Iohannis declara, în conferinţa de presă organizată la 100 de zile de la preluarea mandatului, că "cea mai mare nemulţumire" a sa în această perioadă şi "cea mai mare restanţă" "rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiţiei, dar şi faptul că promisiunea de a face mai transparente şi mai simple procedurile care privesc încuviinţarea cererilor Justiţiei nu a fost onorată încă de partide".

"Fiecare episod în care justiţia este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâştigarea încrederii publice şi o sursă de pierdere a legitimităţii, iar efectele depăsesc momentul unui vot. Iar efectele depăşesc momentul unui vot", adăuga el.

Senatul nu a încuviinţat, în 25 martie, cererea DNA privind reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova, iar pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. De asemenea, Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

În urma votului în cazul Şova, când Senatul nu a încuviinţat reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, preşedintele Klaus Iohannis, CSM şi PNL au trimis sesizări la Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională a acceptat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, stabilind că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

În plus, Curtea a decis că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial.

În replică, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că Senatul va da hotărârea în cazul votului privind arestarea preventivă a lui Dan Şova doar după publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei Curţii Constituţionale.

”Până nu apare motivarea scrisă a Curţii Consttuţionale, publicată în Monitorul Oficial, nu putem spune că suntem în faza de comunicare oficială, interinstituţională, în aşa fel încât să ne permitem o anumită poziţie şi reacţie”, a spus Tăriceanu, întrebat când va redacta Senatul decizia în cazul votului privind arestarea preventivă a lui Dan Şova, în urma deciziei Curţii Constituţionale.

Vineri, Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei privind conflictul juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, în care se arată că această cameră trebuie să redacteze hotărârea în cazul cererii DNA de arestare a lui Dan Şova, întrucât, altfel, procedura nu este finalizată, pentru că nu poate fi publicată în Monitorul Oficial.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici