Istoria finalelor prezidențiale din România. Confruntările din turul 2, de-a lungul timpului

Alegeri prezidențiale, 1990: Singura victorie din primul tur

După căderea regimului Ceaușescu în 1989, România a organizat primele alegeri prezidențiale post-comuniste, un moment crucial în tranziția către democrație.

„Duminica Orbului”, cum a fost denumită ziua alegerilor din 20 mai 1990, rămâne un simbol al unui vot influențat atât de dorința de schimbare, cât și de tradițiile regimului trecut.

Cu 85,07% din voturi, echivalentul a 12.232.498 de voturi, Ion Iliescu (FSN – Frontului Salvării Naționale) a obținut o victorie categorică încă din primul tur.

Radu Câmpeanu, candidatul PNL, a strâns doar 10,64% din voturi, iar Ion Rațiu, reprezentantul PNȚCD, a încheiat pe locul trei cu 4,29%.

Este singura dată când un candidat a câștigat alegerile prezidențiale din România din primul tur.

Ion Rațiu © Mediafax Foto

Alegeri prezidențiale, 1992: Prima confruntare decisă în turul al doilea

La doar doi ani după primele alegeri post-comuniste, România s-a întors la urne pentru un nou scrutin prezidențial. Potrivit Legii Electorale adoptate în martie 1990, mandatul președintelui României, la fel ca cel al parlamentarilor, era stabilit pentru o perioadă de doi ani, pe durata Adunării Constituante.

În 1991, a fost adoptată prima Constituție a României post-comuniste, care stipula că mandatul președintelui este de patru ani, iar o persoană poate ocupa această funcție pentru cel mult două mandate, chiar și succesive.

Astfel, în 1992, Ion Iliescu (FDSN – Frontul Democrat al Salvării Naționale) s-a confruntat cu Emil Constantinescu (CDR – Convenția Democrată Română) în turul al doilea, ce a avut loc pe 11 octombrie.

Participarea în turul al doilea a fost de 73,23%, cu 12.153.810 alegători prezenți la urne. Iliescu a ieșit învingător cu 61,43% din voturi, față de 38,57% obținute de Constantinescu.

Alegeri prezidențiale, 1996: Prima schimbare de putere

Alegerile din 1996 au marcat un moment istoric în România, fiind primul transfer democratic de putere de la Revoluție.

Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democrate Române (CDR), l-a învins pe Ion Iliescu, liderul Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), pe 17 noiembrie.

Constantinescu a câștigat al doilea tur cu 54,41% din voturi, acumulând cu 511.152 de voturi mai mult decât Iliescu.

Prezența la vot în turul doi a fost de 75,9%, cu 13.088.388 de alegători prezenți.

Alegeri prezidențiale, 2000: Întoarcerea lui Iliescu

Alegerile prezidențiale din 2000 au marcat revenirea la putere a lui Ion Iliescu, candidat al Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), după o competiție tensionată cu Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare (PRM), cunoscut pentru retorica sa extremistă.

Astfel, în turul al doilea din 10 decembrie, în urma prezentării la vot a 10.177.343 de alegători (57,50%), Iliescu a obținut o victorie categorică cu 66,83% din voturi.

Alegeri prezidențiale 2004: Victoria lui Băsescu și speranța schimbării

Alegerile prezidențiale din 2004 au fost primele desfășurate după revizuirea Constituției din 2003, care a extins mandatul prezidențial de la 4 la 5 ani.

Pe 12 decembrie 2004, Traian Băsescu și Adrian Năstase s-au confruntat în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Băsescu, candidatul Alianței „Dreptate și Adevăr” (PNL-PD), a obținut 5.126.794 de voturi (51,23%), învingându-l pe Năstase, liderul Partidului Social Democrat (PSD), care a strâns 4.881.520 de voturi (48,77%).

Prezența la vot a fost de 55,2%, cu 10.112.262 de alegători prezentându-se la urne.

Victoria lui Băsescu a simbolizat dorința electoratului pentru o schimbare, accelerarea integrării europene și intensificarea luptei împotriva corupției. A fost începutul unui nou capitol politic pentru România.

Alegeri prezidențiale, 2009: „Duminica Neagră” și un mandat contestat

Alegerile prezidențiale din România din 2009 au fost marcate de mai multe premiere și controverse.

Au avut loc la finalul primului mandat de 5 ani al președintelui Traian Băsescu, fiind primele alegeri prezidențiale separate de cele legislative, desfășurate concomitent cu un referendum, și primele organizate după aderarea țării la Uniunea Europeană.

La al doilea tur, care s-a ținut pe 6 decembrie sau „Duminica Neagră”, s-au calificat Mircea Geoană (PSD) și Traian Băsescu (PDL).

În noaptea alegerilor, sondajele exit-poll îl indicau drept câștigător pe Mircea Geoană în fața lui Traian Băsescu. PSD a început să sărbătorească, iar Geoană i-a adresat soției sale celebra declarație: „Mihaela, dragostea mea”.

Totuși, a doua zi dimineață, datele oficiale ale BEC au infirmat această victorie.

Dintr-un total de 10.620.116 de votanți (prezență de 58,02%), Băsescu a câștigat cu o diferență extrem de strânsă.

Astfel, Băsescu a obținut un al doilea mandat cu 50,33% din voturi, însă PSD a contestat rezultatele, acuzând fraude electorale.

Curtea Constituțională a validat scrutinul după renumărarea voturilor anulate.

Alegeri prezidențiale, 2014: Victoria surprinzătoare a lui Klaus Iohannis

În turul doi, desfășurat pe 16 noiembrie, premierul Victor Ponta s-a confruntat cu primarul Sibiului, Klaus Iohannis.

Deși Ponta obținuse 40,44% din voturi în primul tur față de 30,37% pentru Iohannis, în al doilea tur participarea crescută cu peste 10% a favorizat victoria lui Iohannis, care a câștigat cu 54,43% (6.288.769 de voturi), comparativ cu 45,56% pentru Ponta (5.264.383 de voturi).

Participarea la vot a fost semnificativă, cu 11.719.344 de votanți în turul al doilea (64,10% din electorat).

Alegerile au fost umbrite de dificultăți majore în diaspora, unde românii au așteptat până la 10 ore la cozi pentru a vota, iar zeci de mii nu au reușit să-și exprime opțiunea din cauza închiderii secțiilor la ora 21:00.

În diaspora, Iohannis a obținut un scor de 89,73%, consolidându-și victoria.

Această victorie a fost o clară reîntărire a poziției pro-europene și a dorinței de schimbare a României, în fața unui guvern PSD acuzat de corupție.

Alegeri prezidențiale, 2019: Realegerea lui Klaus Iohannis

În 2019, Klaus Iohannis a obținut un al doilea mandat prezidențial, învingând-o categoric pe Viorica Dăncilă (PSD) în turul al doilea, ce a avut loc pe 24 noiembrie. Iohannis a câștigat cu 66,09% din voturi, în timp ce Dăncilă a obținut 33,91%.

Prezența la vot a fost de 51,19%, cu 9.359.673 de alegători prezentându-se la urne, mai puțin decât în 2014 (54,86%).

Victoria lui Iohannis a fost văzută ca o reafirmare a angajamentului României față de valorile europene și lupta împotriva corupției.

Alegeri prezidențiale, 2024: Rezultate surprinzătoare și anularea scrutinului

În 2024, România a organizat primele alegeri prezidențiale desfășurate în același an cu alegerile parlamentare, locale și europarlamentare, marcând o premieră electorală.

La urne s-au prezentat 9.465.257 de alegători (52,55%), dintre care 821.703 au votat în diaspora, pe 24 noiembrie 2024.

Rezultatele din primul tur au adus surprize majore: Călin Georgescu (independent) a obținut 2.120.401 voturi (22,94%), Elena Lasconi (USR) a primit 1.772.500 voturi (19,17%), iar Marcel Ciolacu (PSD) s-a clasat pe locul trei cu 1.769.760 voturi (19,14%).

Favoritul sondajelor, Marcel Ciolacu, a ratat turul al doilea cu o diferență extrem de mică față de Elena Lasconi. Turul al doilea era programat pentru 8 decembrie 2024, însă pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat scrutinul.

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale a generat un val de reacții pe plan intern și internațional.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia, invocând riscul unei crize politice iminente, în contextul în care Parlamentul se pregătea să voteze suspendarea sa din funcție.

Conform Constituției, interimatul a fost preluat de Ilie Gavril Bolojan (PNL), în calitate de președinte al Senatului.

În urma consultărilor între Guvern, AEP și partidele parlamentare, s-a stabilit ca noile alegeri prezidențiale să aibă loc în două tururi, pe 4 și 18 mai 2025.

Alegeri prezidențiale, 2025: O nouă bătălie electorală

În urma alegerilor din 4 mai 2025, George-Nicolae Simion a obținut 3.862.761 de voturi (40,96%), în timp ce Nicușor-Daniel Dan a acumulat 1.979.767 de voturi (20,99%). Cei doi se vor confrunta în turul al doilea.

La acest scrutin, s-au prezentat la urne 9.571.740 de votanți dintr-un total de 17.988.031 de alegători înscriși pe liste permanente, ceea ce înseamnă o prezență la vot de 53,21%.

Cel de-al doilea tur este programat pentru 18 mai 2025, iar rezultatul final va desemna președintele României pentru următorii cinci ani.