Kelemen Hunor, preşedintele UDMR: Acest guvern nu răspunde în faţa nimănui. O moţiune de cenzură nu e o crimă - INTERVIU

Liderul UDMR spune că nu a discutat cu Liviu Dragnea despre o eventuală susţinere a unei moţiuni de cenzură dar dă de înţeles că maghiarii ar putea susţine un demers de demitere a Guvernului dacă se vor confirma speculaţiile potrivit cărora Executivul pregăteşte peste 20 de ordonanţe de urgenţă.

1514 afișări
Imaginea articolului Kelemen Hunor, preşedintele UDMR: Acest guvern nu răspunde în faţa nimănui. O moţiune de cenzură nu e o crimă - INTERVIU

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR: Acest guvern nu răspunde în faţa nimănui. O moţiune de cenzură nu e o crimă - INTERVIU (Imagine: Octav Ganea/ Mediafax Foto)

Preşedintele UDMR spune, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că guvernul de tehnocraţi condus de Dacian Cioloş nu răspunde în faţa nimănui, fie că este vorba despre numărul mare de ordonanţe de urgenţă, fie că ne referim la alte decizii, în timp ce un guvern politic dă socoteală în faţa electoratului. Kelemen trece în revistă nemulţumirile pe care le are UDMR faţă de unele măsuri care vizează interesele minorităţii maghiare, dar subliniază că nu a discutat până acum cu liderul PSD despre susţinerea unei moţiuni de cenzură. El adăugă însă că o moţiune de cenzură nu este o crimă, ci doar un instrument democratic.

Deşi Kelemen Hunor afirmă că nu se poate vorbi despre un succes al Guvernului Cioloş şi are obiecţii privind miniştrii, el descrie relaţia sa cu premierul Cioloş fiind "una corectă şi de colegialitate". Liderul UDMR mai spune că nu are ce să-i reproşeze preşedintelui Klaus Iohannis.

Redăm integral interviul:

Reporter: Săptămâna trecută aţi dat de înţeles că aţi susţine o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Cioloş spunând că aveţi nemulţumiri care cresc faţă de acest guvern...

Kelemen Hunor: Ceea ce am spus eu a fost un pic scos din context. Eu nu am spus că noi am fi disponibili să votăm o moţiune de cenzură. Eu am spus în felul următor: avem nemulţumirile noastre, care din păcate cresc în fiecare săptămână şi am spus că o moţiune de cenzură nu ar fi o tragedie pentru România în acest moment pentru că ar fi un guvern interimar, cu atribuţii limitate şi nu ne gândim, eu nu m-am gândit la o altă formulă de guvernare până la alegeri. S-a mai întâmplat să fie un Guvern interimar o perioadă scurtă în 2009 şi lucrurile au mers aşa cum merg de obicei. De aici şi până la a spune că suntem gata să votăm o moţiune de cenzură este o cale lungă, extrem de lungă.

R: Nu aţi spus concret care sunt aceste nemulţumiri. Ce vă deranjează cel mai tare la acest Guvern?

KH: Nemulţumirile noastre sunt legate de cel puţin patru aspecte, poate cinci. În primul rând, de agricultură. Foarte, foarte mulţi oameni ne-au căutat în această perioadă, în iulie, în august, dar şi înainte şi spun că nu au primit subvenţiile, nu au primit acele alocaţii care trebuie să vină de la Guvern. Sunt bani europeni în mare parte. Este şi motivul pentru care am votat moţiunea simplă împotriva ministrului agriculturii. Nu s-a plătit nimic, asta este o problemă uriaşă şi marea majoritate a alegătorilor noştri trăiesc în mediul rural şi trăiesc şi din agricultură sau doar din agricultură. E greu de explicat cum nu se poate plăti nici în august acele alocaţii care sunt absolut necesare.

Un alt aspect care m-a nemulţumit şi ne nemulţumeşte în continuare este legat de două chestiuni. În comisia zonală pentru monumente istorice au scos doi specialişti din Cluj, un arhitect care este specialist în monumente istorice şi un arheolog tânăr, poate unul dintre cei mai activi şi mai de succes arheologi din zonă, fără nicio explicaţie. Pe Guttman Szabolcs şi pe Csok Zsolt. Deci eu nu pot să înţeleg un Guvern tehnocrat de ce face astfel de gesturi când e vorba de fostul arhitect-şef al Sibiului, domnul Guttman, şi un arheolog care într-adevăr este un om extrem de bun şi care lucrează extrem de mult şi are nişte descoperiri extrem de serioase. Am auzit apoi că acest Guvern tehnocrat se pregăteşte să retragă dosarul Şimleului de Ciuc de la UNESCO. E vorba de un dosar pe care noi l-am pregătit în 2011 şi l-am completat în 2014 şi care trebuie votat în Adunarea Generală. La sfârşitul anului se va întâmpla acest lucru dacă România nu retrage acest dosar. Este primul dosar care propune pentru această listă mondială a moştenirii culturale şi spirituale a ceva care este legat de maghiarii din România. Noi avem semnale de la Paris că dosarul este în regulă şi acum Guvernul se gândeşte să retragă acest dosar. Nu am nicio explicaţie şi nu pot să înţeleg de ce trebuie să facă un astfel de gest. Premierul cunoaşte aceste nemulţumiri pentru că i-am spus şi lui înainte să ies în presă.

Nici după zece luni, din noiembrie până azi, cu toate că şi în bugetul pe 2016 este prevăzută, nu există instituţia de pregătire a pedagogilor care predau în limba maghiară. O instituţie similară cu una înfiinţată în urmă cu câţiva ani pentru germani. A primit toate avizele şi acum Ministerul de Externe a blocat din nou, spunând că vrea să vadă dacă nu cumva are nu ştiu ce conotaţii diplomatice. Deci sunt lucruri care nu pot fi explicate foarte uşor, nici colegilor mei, nici mie. Acestea sunt nemulţumirile noastre. Eu pe toate le-am semnalat premierului, iar după asta m-a contactat doamna Şuteu (ministrul Culturii-nr.) şi urmează să ne întâlnim.

R: Aceste nemulţumiri pe care le-aţi enumerat sunt motive suficiente pentru o moţiune de cenzură?

KH: Guvenrul pregăteşte în jur de 20 – 25 de Ordonanţe de urgenţă spre sfârşitul lunii august sau în primele zile din septembrie. Nu ştiu dacă este corect să primească România ordonanţe de urgenţă peste ordonanţe de urgenţă de la un guvern care nu are legătură cu alegerile, nu are legătură cu electoratul, nu trebuie să meargă în faţa oamenilor şi să ceară un vot de încredere. Eu am înţeles: ok, sunt oameni tehnocraţi, nu au nicio legătură cu politica, cu clasa politică, clasa politică pute de la distanţă, eu am înţeles. Asta-i viaţa! Nu există o dezbatere, nu există o transparenţă, nu există niciun control asupra Guvernului în acest moment, nu cred că asta este în folosul societăţii. Dacă un guvern politic dă ordonanţe de urgenţă, acel Guvern politic va fi tras la răspundere. Guvernul tehnocrat poate să dea ce doreşte, în orice domeniu, şi nimeni nu îi trage la răspundere.

R: Deci pe dumneavoastră vă deranjează ideea ordonanţei de urgenţă, nu neapărat domeniile care vor fi reglementate?

KH: Vorbim de un principiu. Dacă un guvern, indiferent de care – PNL, PSD, UDMR – dă ordonanţă de urgenţă, peste două luni de zile se duce la alegeri în faţa oamenilor şi trebuie să dea nişte explicaţii. Acest guvern nu răspunde în faţa nimănui, daţi-mi voie să spun acest lucru. Şi dacă cumva, cineva vorbeşte despre o moţiune de cenzură atunci unii sar şi spun ”de ce pregătiţi o crimă împotriva guvernului?”. Nu e o crimă, e un instrument constituţional, este un instrument democratic. Este o chestiune care a fost utilizată şi probabil, dacă cumva România rămâne o democraţie parlamentară, va mai fi utilizată şi în viitor.

R: Liviu Dragnea era extrem de sigur săptămâna trecută că are voturile necesare pentru a trece o moţiune de cenzură. Matematica parlamentară este foarte clară: fără un sprijin al UDMR şi al altor partide, nu există această majoritate.

KH: Noi nu am avut discuţii cu nimeni despre moţiune de cenzură. Eu am spus părerea mea personală şi a unor colegi cu care am discutat. Dar asta cu Dragnea, cu calculul, cu jocul, cu anunţul, că fac, că nu mai fac, că depun, că nu mai depun, întrebaţi-l pe domnul Dragnea. Nu sunt eu nici comentatorul domnului Dragnea, nici analistul politic care va interpreta spusele domniei sale.

R: Deci nu aţi avut discuţii cu Liviu Dragnea pe subiectul moţiunii de cenzură?

KH: Nu am avut! Nici cu Dragnea, nici cu Blaga, nici cu Gorghiu, cu nimeni nu am avut o astfel de discuţie.

R: Spuneaţi în urmă nu cu foarte mult timp că faţă de Dacian Cioloş, ca persoană şi ca premier, nu aveţi nemulţumiri, ci faţă de unii miniştri din cabinetul său. Despre cine este vorba şi ce le reproşaţi?

KH: Faţă de Cioloş în continuare susţin că este un om extrem de corect, direct şi onest. I-am spus şi lui că înţeleg foarte multe lucruri, până la urmă este guvernul lui. Nu vreau să intru în detalii, v-am dat câteva exemple concrete pentru care noi avem nemulţumirile noastre, punct.

R: La un moment dat v-aţi declarat nemulţumit de remanierea Guvernului, aţi spus că trebuiau mai mulţi miniştri schimbaţi. Pe cine aţi mai fi vrut demis?

KH: Nu dau eu sfaturi publice premierului. Când am avut acea discuţie cu el, acum vreo două luni de zile, i-am spus punctul meu de vedere, a fost o discuţie în doi, nu pot să intru în alte detalii. Ceea ce am spus atunci rămâne valabil, chiar devine mai de actualitate.

R: Cum aţi descrie acum relaţia UDMR cu Guvernul şi a dumneavoastră ca preşedinte de partid cu premierul Cioloş?

KH: Relaţia mea cu premierul Cioloş este una corectă şi de colegialitate. Cu Guvernul noi nu avem o relaţie. Cu ceilalţi miniştri foarte, foarte rar avem… În afară de doamna Şuteu cu care am vorbit la telefon 30 de secunde săptămâna trecută, nu am vorbit cu niciun ministru. Deci nu pot să spun că avem o relaţie sau nu avem o relaţie mai bună sau mai puţin bună.

R: Consideraţi că guvernul tehnocrat a fost un experiment eşuat?

KH: Asta vom spune după ce-şi termină mandatul. În acest moment e greu de spus, mie nu îmi plac analizele înainte de a vedea toate aspectele. Un succes nu a fost, asta este clar. Ei au administrat ce au administrat şi administrează în continuare, dar de succes nu putem vorbi. Deocamdată eu nu vorbesc nici de eşec. Vom face un bilanţ după decembrie.

R: A greşit preşedintele Iohannis când a venit cu această propunere sau problema ţine mai degrabă de calitatea oamenilor?

KH: Nu comentez calitatea oamenilor pentru că pe unii nici nu-i cunosc, nici măcar nu pot să spun cum îi cheamă. Ar fi din partea mea un gest de superficialitate să comentez calitatea umană. În acel moment preşedintele nu a greşit, nu a spus niciun partid că vrea să guverneze, că are o propunere de premier sau o majoritate. Nu a sărit nimeni şi preşedintele trebuia să acţioneze. Cei care s-au dus la consultări la Cotroceni nu au pus pe masa preşedintelui o formulă şi plecând de la această realitate, preşedintele nu a greşit venind cu Cioloş.

R: La nivel parlamentar sunt conturate două poluri: unul grupat în jurul PNL, celălalt în jurul PSD. UDMR de cine se simte mai apropiat în acest moment?

KH: De electoratul propriu.

R: Nu mă refer la afinităţi ideologice, ci la proiecte şi acţiuni concrete în Parlament.

KH: Suntem extrem de apropiaţi de electoratul nostru, în rest viaţa-i lungă, e complicată…

R: Susţinerea PSD pentru numirea judecătorului la CCR din partea UDMR a presupus o negociere vizând sprijinul UDMR pentru proiectele PSD în sesiunea parlamentară din toamnă?

KH: Nu, nu, nu! Nu am discutat niciun proiect şi nu am discutat un pachet. Eu am discutat şi cu PNL şi cu PSD şi am spus că nu vrem altceva decât să propunem pe cineva în locul judecătorului Puskas, care îşi termina mandatul. Din 1992 a fost o cutumă să fie un judecător care reprezintă minorităţile. Reprezintă între ghilimele pentru că în momentul în care intră acolo reprezintă şi apără Constituţia. Noi am spus că nu dorim locul nimănui, nu vrem să luăm nici de la PSD, nici de la PNL, de la nimeni niciun loc. PSD avea majoritate, ei au înţeles, PNL a fost de acord, unii dintre deputaţii PNL au rămas în sală şi au votat pentru, alţii au ieşit de tot, nu au votat împotrivă. Asta a fost toată discuţia, să păstrăm această cutumă şi nici PNL, nici PSD nu au cerut şi nu am discutat altceva.

R: În perspectiva parlamentarelor, aţi luat deja câteva măsuri. Printre ele, locuri eligibile pe liste pentru PCM. Există temerea ratării pragului electoral?

KH: Nu acesta este principalul motiv pentru care noi avem o înţelegere sau, mă rog, se conturează o înţelegere pentru alegerile parlamentare. Noi cu PCM din 2014, de la alegerile europarlamentare am început această colaborare şi am avut-o şi anul acesta la locale. În toate sondajele, oamenii spun următorul lucru: să nu vă mai certaţi, să încercaţi să colaboraţi, nu avem nevoie de această fragmentare. Nu frica de prag ne-a făcut să colaborăm.

R: Pe ce scor mizaţi la parlamentare? La locale aţi luat sub 5%.

KH: Mizăm pe un scor de peste 5%. La locale nu am avut candidaţi în 20 de judeţe, la parlamentare noi avem liste peste tot, în toate judeţele din ţară. De obicei, noi adunăm în afară de Transilvania încă 15.000 – 20.000 de voturi şi de aceea eu nu cred că în acest moment vom avea o problemă şi nu mi-e teamă de acest prag.

R: Spre deosebire de alţi ani, în 2016 se prefigurează intrarea în Parlament a cel puţin trei partide mici – UDMR, ALDE, PMP. Se reduc şansele UDMR de a intra la guvernare?

KH: Pentru mine prioritatea numărul unu este să intrăm în Parlament şi apoi vedem dacă există condiţii, dacă există posibilităţi. Noi am fost şi în Guvern, am fost şi în opoziţie, ştim cum e în fiecare parte. Nu cred că partidele mici sunt nişte bagaje de la Gara de Nord care pot fi luate şi puse în colţul celălalt. Totuşi, sunt oameni, sunt programe politice, sunt scopuri politice. Nu suntem nici noi, nici Tăriceanu, nici Băsescu, nici măcar Nicuşor Dan nişte bagaje care pot fi ridicate de PSD sau de PNL şi duse dintr-un colţ în celălalt.

R: După locale aţi făcut alianţe în mod egal cu PNL şi cu PSD. A fost o decizie strategică în perspectiva parlamentarelor?

KH: Noi am ţinut cont de posibilităţile noastre şi de cele ale partenerilor noştri după locale. Am ţinut cont de colaborarea în trecut şi din aceste aspecte a ieşit ce-a ieşit. Nu a fost o gândire: domnule, hai să punem pe cântar şi patru să fie aici, şi patru acolo. Am reuşit să-i supărăm pe toţi, şi peneliştii, şi pesediştii sunt supăraţi pe mine. Asta este viaţa, eu cred că dacă fiecare s-a supărat un pic, am luat deciziile corecte.

R: Aţi fost la guvernare şi alături de PSD şi alături de PNL. Aveţi anul acesta o primă opţiune sau nu contează acest aspect?

KH: Până când nu avem rezultatul alegerilor, nu avem nicio opţiune.

R: Ce contează mai mult în opţiunea UDMR de a intra la guvernare: partidul sau negocierea?

KH: Nu este un subiect în august pentru noi acest lucru. Va fi subiect după 11 decembrie.

R: Dar persoana propusă prim-ministru contează sau nu în opţiunea UDMR?

KH: Contează foarte, foarte multe aspecte, dar aceste discuţii vor fi purtate după alegeri şi nici măcar nu intrăm în speculaţii, cel puţin noi. Dumneavoastră puteţi specula că nu putem să vă oprim.

R: Mă refer la câteva calităţi pe care ar trebui să le deţină un premier şi, de asemenea, lucruri care nu ar trebui să fie ataşate de acesta.

KH: Să vedem ce spun oamenii, ce spun cetăţenii, ce spune poporul. Pe cine doresc ei, pentru cine vor majoritate, apoi putem discuta şi alte aspecte, fiindcă atunci când oamenii vor vota, vor ţine cont şi de program, şi de candidaţi şi de tot. Un singur lucru nu se poate spune: că poporul nu are dreptate. Oamenii tot timpul au dreptate când se duc la alegeri cu ştampila în mână.

R: Aţi merge alături de un şef de guvern condamnat?

KH: Nu intru în speculaţii de niciun fel, nici că e condamnat, nici că nu e condamnat. Până în decembrie încă pot fi condamnaţi mulţi, mulţi. S-ar putea să fie o coaliţie mare în care nu va intra nici UDMR, nici Băsescu. Totuşi, eu ţin cont şi de această posibilitate PSD – PNL. Va da premierul cel care câştigă cele mai multe mandate. Sunt multe, multe variante.

R: Vă doriţi un post de ministru?

KH: Eu nu mai doresc nicio funcţie de ministru, nicio funcţie în administraţie de niciun fel. Eu am fost. Nu m-am născut ministru, nu am avut acest scop în viaţă, am fost acolo, ştiu cum e.

R: Care este relaţia cu preşedintele Iohannis?

KH: Instituţională şi corectă. Nu avem conflicte, discutăm. Când el crede că are nevoie de o discuţie cu mine, mă contactează şi eu nu am nicio problemă să-l contactez dacă am vreo nelămurire. E una corectă, absolut corectă. Nu am niciun reproş la adresa preşedintelui, cred că nici el la adresa mea.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici