Motivarea Înaltei Curţi în dosarul USR-PLUS: Nu se poate cenzura voinţa unui partid pe motive legate de calitatea semnatarilor

ÎCCJ arată că a admis contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziei BEC prin care a respins protocolul de constituire al alianţei electorale Alianţa 2020 USR-PLUS, întrucât nu se poate cenzura voinţa unui partid de a participa la alegeri pe motive formale ce vizează calitatea semnatarilor.

1540 afişări
Imaginea articolului Motivarea Înaltei Curţi în dosarul USR-PLUS: Nu se poate cenzura voinţa unui partid pe motive legate de calitatea semnatarilor

Motivarea Înaltei Curţi în dosarul USR-PLUS: Nu se poate cenzura voinţa unui partid pe motive formale

„Înalta Curte apreciază – aşa cum a arătat, de altfel, constant în jurisprudenţa sa în materie electorală – faptul că în cadrul restrâns al unei contestaţii formulate în temeiul legii nr. 33/2007 nu se poate cenzura voinţa politică a unui partid de a participa la alegeri într-o alianţă electorală pe motive formale, legate exclusiv de calitatea semnatarului Protocolului alianţei de reprezentant al partidului, din moment ce partidul, prin reprezentanţii legali, nu a contestat această calitate sau nu a denunţat respectivul protocol”, se arată în motivarea magistraţilor.

Potrivit sursei citate, şi denumirea alianţei electorale, „Alianţa 2020 USR PLUS” este una nouă, neutilizată la alegeri anterioare şi nici de către o altă alianţă.

„Cât priveşte considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarii protocolului nu figurează în registrul partidelor politice în calitate de preşedinţi ai celor două partide, Înalta curte arată că din Legea 33/2007 nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiţie pentru încheierea şi depunerea protocolului. (...) Susţinerile BEC în sensul că Ilie Dan Barna şi Dacian Julien Cioloş nu au calitatea de reprezentanţi ai partidelor USR şi PLUS nu este fundamentată pe niciun text din Legea 14/2003 sau 33/2007, are constituie cadrul normativ în materie. Nu există în legislaţia relevantă niciun text care să impună reguli pentru semnarea unui protol de alianţă electorală”, mai precizează judecătorii.

Totodată, în motivare, se mai arată şi că nu există un raţionament juridic din care să rezulte cum a ajuns BEC la concluzia că doar preşedinţii ce apar în Registrul Partidelor Politice ţinut la Tribunalul Bucureşti pot semna protocolul de constituire al alianţei electorale: „Prin urmare decizia este nemotivată şi trebuie anulată din acest motiv. (...) Legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în sarcina BEC obligaţii cu referire la forma şi conţinutul protocolului de constituire a unei alianţe electorale şi, mai mult, nu a indicat, sub sancţiuni specifice sau motive de nulitate, care sunt diferinţele de fond şi formă care ar trebui indeplinite de un atare înscris”.

„Formalism excesiv”

Magistraţii mai menţionează că Biroul Electoral Central a dat dovadă de „formalism excesiv”.

„Formalismul excesiv la care a apelat BEC, ce a rezultat în interzicerea asocierii între USR şi PLUS încalcă inclusuv prevederile art. 12 din CEDO. Toate aceste impedimente, raportate la situaţia concretă, conduc la concluzia că USR şi PLUS sunt împieducate să participe la alegeri, ceea ce este de nepermis într-o democraţie reală”, mai spune sursa citată.

Pentru admiterea protocolului de constituire a unei alianţe electorale în scopul participării la alegerile pentru Parlamentul European, BEC are obligaţia să verifice dacă:

- respectiva alianţă este formată la nivel naţional, din partide înscrise în registrul partidelor politice, alianţe politice sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au fost legal înfiinţate

- partidul politic, alianţa politică sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care figurează ca parte în protocol nu face parte dintr-o altă alianţă electorală, deja înregistrată

- sunt respectate condiţiile legale referitoare la denumirea alianţei electorale

- protocolul a fost depus în termen de 48 de ore de la înfiinţarea Biroului Electoral Central.

ÎCCJ constată că niciuna dintre cerinţele legale nu a fost reţinută de BEC ca fiind încălcată.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în 8 martie, contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziei BEC prin care a respins protocolul de constituire al alianţei electorale "Alianţa 2020 USR-PLUS".

Contestaţia a fost formulată după ce, iniţial, Biroul Electoral Central a publicat decizia prin care a respins protocolul de constituire al alianţei electorale "Alianţa 2020 USR-PLUS", motivând că în documente preşedinţi ai formaţiunilor sunt Nicuşor Dan şi Daneş Raluca, nu Dan Barna şi Dacian Cioloş.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici