Parlamentarii au început să voteze moţiunea de cenzură

• Senatorul PDL Orest Onofrei şi-a exprimat votul la moţiunea de cenzură, optând pentru respingerea acesteia.

• Senatorul UDMR Verestoy Attila a votat pentru respingerea moţiunii de cenzură

Partidele din coaliţia de guvernare anunţaseră că parlamentarii lor nu îşi vor exprima votul.

De asemenea, doi deputaţi de la PSD şi unul de la PNL lipsesc şi nu vor vota, ei fiind absenţi din motive medicale.

La şedinţa plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor şi-au anunţat prezenţa 256 din 470 parlamentari. De asemenea, sunt prezenţi premierul Emil Boc şi membrii Cabinetului.

Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Astfel, pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, ar fi necesare 236 de voturi "pentru", din totalul de 471 de parlamentari.

La Senat, grupul PSD are 44 de parlamentari, inclusiv Cătălin Voicu, deci social-democraţii pot conta pe 43 de voturi, dacă nu vor fi absenţe. Senatorul Ion Toma, care a demisionat vineri din PSD, a declarat pentru "Gândul" că nu se va alătura altui partid şi a precizat că va vota moţiunea de cenzură depusă de USL, deoarece este în beneficiul românilor. Grupul PNL de la Senat are 24 de reprezentanţi. La Cameră, grupul PSD are 91 de membri, iar PNL are 58 de deputaţi. În total, grupurile PSD şi PNL au 216 parlamentari, însă deputatul liberal Ciprian Dobre nu va participa la şedinţă, din motive medicale, astfel că opoziţia se poate baza pe voturile a 215 parlamentari.

Guvernul şi-a asumat, în 8 martie, răspunderea pe Codul Muncii, iar parlamentarii PSD, PNL şi PC au depus moţiunea de cenzură intitulată "Codul Boc - salarii mici, şomaj mare, firme falimentate", semnată de 210 parlamentari USL, care a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit.

În textul depus de opoziţie se arată că această moţiune de cenzură se doreşte a fi o formă de sancţionare care vizează atât modificările aduse legii Codului Muncii pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, cât şi la adresa acestei proceduri şi a reprezentanţilor actualei puteri, "care abuzează în continuare de angajarea răspunderii pentru a-şi impune punctul de vedere, pentru a impune legi nedemocratice şi contrare intereselor cetăţenilor români".