Ilie Bolojan și-a asumat angajarea Executivului pe proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare a resurselor publice

Bolojan: Unul dintre obiectivele mandatului – să punem ordine în finanțele țării

Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și a legislației neclare sau ineficiente, spune Ilie Bolojan, în ședința Parlamentului în care și-a asumat angajarea Executivului pe proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare a resurselor publice.

„Unul dintre obiectivele pe care le-am anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și a legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. Angajăm azi răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantoma. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecti sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite de paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime din trei au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei”, spune Ilie Bolojan.

Bolojan: Reduceri de posturi și de salarii la ANRE, ASF şi ANCOM

Premierul Ilie Bolojan a prezentat luni seara, în Parlament, proiectul care vizează reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară: ANRE, ASF şi ANCOM.

Bolojan: Unul dintre obiectivele mandatului – să punem ordine în finanțele țării

Bolojan, despre reforma pensiilor magistraților: Nu este o lege împotriva magistraților

„Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicație. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară”, a spus premierul.

Bolojan: Salariile și investițiile nu s-au reflectat în calitatea serviciilor medicale

Creșterea salariilor în ultimii ani și investițiile făcute în Sănătate nu s-au reflectat în calitatea serviciilor medicale, a declarat premierul Ilie Bolojan la asumarea răspunderii pe reforma în acest domeniu.

„Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp, problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult”, a spus șeful Guvernului.

Ilie Bolojan: Trebuie să trecem la acţiune. Avem nevoie de reforme radicale pentru un stat corect

„Nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acţiune pentru a corecta nedreptăţile şi a face curăţenie”, spune premierul Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului în timpul căruia îşi asumă răspungerea pe cinci proiecte de lege.

Premierul Ilie Bolojan a declarat în faţa Parlamentului, că pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar şi recâştigarea încrederii internaţionale reprezintă începutul „reaşezării statului român pe baze de corectitudine şi respect faţă de cetăţeni”.

Bolojan a amintit că primul set de măsuri, adoptat în urmă cu o lună şi jumătate, a fost unul „nepopular, dar necesar”, subliniind că România plăteşte astăzi „preţul anilor de cheltuieli excesive şi investiţii pornite fără acoperire financiară”.

Bolojan, despre reforma pensiilor magistraților: Nu este o lege împotriva magistraților

Nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție, a spus luni premierul Ilie Bolojan la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind reforma pensiilor magistraților.

El spune că, până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, iar acum procentul a fost plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună: „Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaționale sau Constituției”.

Grindeanu, referitor la coaliție

„Noi am venit în această coaliție să facem lucruri bune. Uitați-vă la contribuția pe care PSD a avut-o la acest pachet, pensia magistraților, pachetul pe sănătate etc au la bază munca depusă de reprezentanți PSD. Am luat parte la acest proces, vrem să facem parte în continuare”, a declarat Grindeanu.

Măsurile acceptate

Bolojan nu a acceptat propunerea PSD de eliminare a CASS pentru categoriile vulnerabile, spune Grindeanu.

„Nu au fost acceptate eliminarea CASS pt veterani invalizi, deținuți politici, indemnizația pt mame, pt călugări. Astea sunt lucruri care nu au impact major, sunt lucruri care țin de dreptate.”

Creșterea impozitului pe cripto de la 10 la 16% a fost acceptată.

Grindeanu: A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1%

Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, după ședința coaliției, că amendamentul privind păstrarea impozitului de 1% pentru multinaționale a fost acceptat, subliniind că această prevedere nu trebuia eliminată din Codul fiscal.

„A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1%, ăsta este un lucru stabilit. Acest amendament a fost acceptat, ceea ce este un lucru bun, nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Cod”, spune Sorin Grindeanu.

UPDATE Ora 14.33. Ședința de Guvern va începe la ora 16.30, a anunțat Biroul de presă al Executivului.

Ilie Bolojan: Proiectele care nu intră în PNRR să fie mutate pe viitorul program european, pe fondurile de coeziune

Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat că proiectele care nu mai pot face parte din PNRR trebuie mutate pe viitorul program de finanţare european, folosind fondurile de coeziune.

În situația de mutare se află unele spitale şi lucrările la autostrăzi şi drumuri expres.

Ilie Bolojan a spus, luni, în cadrul ședinței Biroului Executiv al PNL, la care a participat şi preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, că discuţia dintre aceștia s-a concentrat pe două componente, una legată de agenda europeană şi alta de politică internă.

Ilie Bolojan caută un acord cu Comisia Europeană pentru măsuri de reducere a deficitului bugetar care să fie „suportabile” social

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că vrea un acord cu Comisia Europeană astfel încât măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar să fie „suportabile” din punct de vedere social.

Premierul țării a spus, într-o declarație comună cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, care se află în acest moment într-o vizită în România, că speră ca, „prin dialogul cu Comisia Europeană, cu comisarul responsabil pe domeniu, să putem avea un acord cu Comisia în așa fel ca măsurile pe care le luăm să fie suportabile social și să ducă la corectarea deficitului”.

Bolojan a amenințat cu demisia dacă liderii coaliției nu îi aprobă reforma administrației locale

Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru g4media.ro. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală.

Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru G4Media. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală care să ducă la concedierea a minimum 17.000 de funcționari din ceea ce el consideră un aparat prea stufos. În replică, PSD, UDMR și minoritățile au cerut o analiză mai detaliată a măsurilor.

AUR pregătește patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că partidul AUR intenționează să înainteze patru moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, aceste moțiuni vizează patru dintre cele cinci proiecte legislative pentru care executivul își asumă răspunderea în fața Parlamentului. Singurul proiect care nu va fi contestat este cel referitor la pensiile magistraților.

UPDATE

Coaliția se reunește luni, de la ora 12.00, pentru a discuta amendamentele pe care parlamentarii le vor depune la pachetul de legi asumat de Executiv. La ora 16.00 este prevăzută o ședință de Guvern, unde vor fi adoptate amendamentele convenite.

Pachetul include cinci domenii: pensiile magistraților, sănătatea, companiile de stat, instituțiile autofinanțate (ASF, ANCOM și ANRE) și partea de fiscalitate-insolvență.

Potrivit procedurii, diseară, la plenul comun, președintele de ședință va deschide prima ședință, după adoptarea ordinii de zi, va da cuvântul premierului Bolojan, care își va rosti discursul de angajare a răspunderii.

Urmează declarațiilor politice, potrivit timpilor alocați. Apoi, președintele va încheia ședința și va deschide alta, care se va desfășura în același fel.

Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului este programată luni, 1 septembrie, de la ora 19:00.

Val de amendamente pe pachetele de măsuri

PSD şi USR au depus o serie de amendamente la cele cinci pachete de reformă, care intră la analiză într-o şedinţă a coaliţiei. PSD cere obligarea refugiaţilor ucraineni la plata contribuţiilor către stat.

PSD şi USR au depus o serie de amendamente la cele cinci pachete de reformă, care intră la analiză într-o şedinţă a coaliţiei. PSD cere obligarea refugiaţilor ucraineni la plata contribuţiilor către stat iar USR propune ca şefii instituţiilor autonome să beneficieze de bonsuri, după ce coboară deficitul sub 3%

Unul dintre amendamentele propuse de PSD se referă la reintroducerea impozitului de 1% a companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane (IMCA).

Asta după ce forma adoptată de Executiv prevedea eliminarea lui

„Impozitul minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor care au cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro este o formă de protecţie a veniturilor fiscale, astfel încât statul să încaseze din impozitul pe profit nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri a acestora. În actualul context fiscal-bugetar considerăm inoportună renunţarea la venituri fiscale certe, care au un impact de 1,2 miliarde lei. Mai mult decât atât, abordarea de a abroga acest impozit, în contextul în care taxele şi impozitele pe companiile mici sau pe populaţie cresc, creează o discriminare fiscală, îndepărtându-se de la principiul echităţii fiscale. În acest sens, propunem eliminarea prevederii privind abrogarea IMCA”, se arată în amendamentul PSD.

De asemenea, social-democraţii propun ca refugiaţii ucraineni, migranţii şi apatrizii să fie obligaţi la plata impozitului, pentru sumele acordate de statul român.

Astfel, potrivit documentului, PSD cere ca, la categoria „plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale”, să fie introduşi „refugiaţii ucraineni, migranţii şi apatrizii pentru toate sumele acordate de statul român”.

În plus, PSD vrea scutirea de la plata contribuţiei de sănătate a mai multor categorii de persoane, cum ar fi: părinţii aflaţi în concediu de creştere a copilului, personalului monahal şi obligarea la plata impozitului a refugiaţilor ucraineni, migranţilor şi apatrizilor, pentru sumele acordate de statul român.

Alte amendamente ale PSD

Impozitul special pe clădirile rezidenţiale de valoare mare:

Impozitul special pe bunurile imobile de valoare mare se calculează în funcţie de încadrarea într-una dintre situaţiile prevăzute mai jos, după cum urmează:

a) în cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii, comunicată de către organul fiscal local, şi plafonul de 2.500.000 lei
b) în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie a autoturismului şi plafonul de 375.000 lei

Amendamentele USR la pachetul 2 de măsuri

De cealaltă parte, USR cere ca bonusul directorilor de instituţii autonome să se acorde doar după ce coborâm sub 3% deficit.

De asemenea, USR propune eliminarea obligaţiei pentru firme de a face conversia împrumuturilor în capital social.

„Această măsură riscă să blocheze finanţarea start-up-urilor româneşti şi să alunge investiţiile, susţin reprezentanţii USR.

Amendamentele USR

• Definirea rolului unor comisii de contestații în procesul de selecție a membrilor CA, deci la OUG 109/2011. Trebuie ca în cazul în care unii candidați sunt eliminați pe nedrept sau alții sunt admiși, deși nu îndeplinesc criteriile (de vechime într-un domeniu de activitate, de exemplu), să existe o cale de contestație înainte de a ajunge în instanță, unde procesele pot dura ani de zile.
• Pentru autorități autonome (ASF, ANRE, ANCOM), limitarea prin lege a dreptului de a-și oferi bonusuri și prime doar dacă îndeplinesc criteriile de performanță și doar atunci când deficitul bugetar va fi de sub 3%. Acum, legea nu prevede nimic, așa că și-au dat prime nesimțite chiar în anul falimentelor firmelor de asigurări. Propunerea din pachetul 2 e ca bonusurile să fie limitate la 2 salarii de ministru/an, adică 26.000 de lei, dar chiar și așa dacă nu sunt performante, iar România e în deficit excesiv, primele și bonusurile trebuie drastic limitate.
• Eliminarea asimilaților magistraților din lista celor care primesc pensiile magistraților. Azi nu doar magistrații, ci și niște funcționari publici valoroși, dar care totuși nu sunt magistrați, au aceleași drepturi. CCR s-a mai exprimat pe acest subiect și modificarea aceasta ar trece de CCR.
• ⁠Alocarea de bani pentru investigațiile necesare monitorizării diabetului, AVC-urilor, a sarcinilor, dar și câtorva boli rare. Asta presupune cheltuieli suplimentare și, deși e o perioadă de restrângeri bugetare aici, ne costă mai mult dacă nu facem aceste monitorizări: decese sau intervenții medicale mai scumpe când e prea târziu.
• Eliminarea obligației pentru firme de a face conversia împrumuturilor în capital social. Această măsură riscă să blocheze finanțarea start-up-urilor românești și să alunge investițiile.

Ce prevede Constituția cu privire la asumarea răspunderii guvernului

Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de ARTICOLUL 114 din Constituţia României:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.